Românii plătesc cu cardul doar o dată la trei săptămâni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei mai mulţi posesori de carduri preferă să retragă numerar de la bancomate pentru a-şi achita apoi cu el cumpărăturile
Cei mai mulţi posesori de carduri preferă să retragă numerar de la bancomate pentru a-şi achita apoi cu el cumpărăturile

Chiar dacă românii au început să achite mai des cu cardul la comercianţi, aceştia rămân fideli bancomatului, de unde îşi ridică, printr-o singură tranzacţie, aproape tot salariul, arată statisticile BNR.

Obişnuiţi să-şi retragă aproape tot salariul de la bancomat, posesorii de carduri îşi achită rar cumpărăturile direct la comerciant. Plătesc prin card la comerciant o dată la trei săptămâni, în medie, 134 de lei, dar retrag de la bancomat de patru ori mai mult.

Chiar dacă numărul cardurilor emise de bănci s-a dublat în ultimii cinci ani (la 42,7 milioane de unităţi), numai 11 milioane sunt active, la fel ca în 2008, ceea ce înseamnă că românii merg la bancă, îşi fac un nou card şi îl abandonează pe cel vechi.

Deşi numărul de terminale POS (Point of Sale) prin care se poate efectua plata direct la magazin a crescut până la aproape 130.000 de unităţi la finalul anului trecut, cu peste 37.000 mai multe decât în 2008, românii optează încă destul de rar pentru această variantă. Ei preferă să retragă numerar de la bancomate pentru a-şi achita apoi cu el cumpărăturile.

Astfel, posesorii de carduri plătesc o dată la trei săptămâni direct la comerciant. Mai exact, cu cele 11,33 milioane de carduri active s-au efectuat în ultimul trimestru al anului trecut 44,33 milioane de tranzacţii la POS urile montate în România, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Totuşi, situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani. În 2008, posesorii de carduri foloseau acest instrument de plată la comerciant o dată la două luni.

În ceea ce priveşte valoarea medie a plăţii, aceasta a coborât acum la 134 de lei, de la 164 de lei în 2008.

Românii îşi plătesc încă rar cumpărăturile cu cardul, deşi pentru astfel de tranzacţii nu se percepe comision, aşa cum se întâmplă în cazul retragerii de numerar de la bancomate. Totuşi, posesorii de carduri par să ţină cont de acest avantaj atunci când trec graniţele. Numărul plăţilor făcute la POS-urile de afară cu carduri emise în ţară s-au triplat în ultimii cinci ani, însă valoarea medie a unei tranzacţii a scăzut de la 364 de lei la 277 de lei.

Un bancomat la 10.000 de carduri active

Posesorii de carduri, fie ele de debit sau de credit, scot bani de la bancomat o dată la două săptămâni şi jumătate, situaţie similară cu cea din urmă cu cinci ani.  Iar cum valoarea medie a unei retrageri este de 524 de lei, reiese că sunt încă foarte mulţi cei care preferă să-şi retragă printr-o singură tranzacţie, cel mult două, tot salariul sau o mare parte din el.

În intervalul octombrie-decembrie 2013 s-au efectuat 57,7 de milioane de tranzacţii de retragere numerar de la bancomatele din România, iar valoarea acestora a fost de 30,22 miliarde de lei. Numărul de bancomate instalate era de 10.770 de unităţi la sfârşitul anului trecut, mai mare cu 1.500 faţă de acum cinci ani. Mai exact, în prezent, există câte un bancomat instalat pentru peste 10.000 de carduri active.

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, declara recent, într-un interviu pentru Agerpres, că numerarul va fi folosit tot mai rar, aceasta fiind o tendinţă naturală.

Utilizarea numerarului va fi din ce în ce mai puţin întâlnită. Este o tendinţă naturală, dar până să ajungem la nivelul Suediei – care este pe punctul să elimine complet numerarul – mai avem foarte mult“, a spus Olteanu.

Mai puteţi citi:

Ajutoarele pentru rate mai mici la credite, fumigene cu iz electoral. Ponta se împrumută de la viitorul Guvern

Măsura prin care statul înlesneşte scăderea ratelor pentru cei cu venituri sub medie şi acordă acestora reduceri de impozit încurajează de fapt neplata obligaţiilor, creează inechitate în rândurile contribuabililor şi urmăreşte doar scopuri partinice, acuză economiştii.

Ce presupune sprijinul anunţat de Ponta pentru datornicii la bănci, cine poate beneficia de schemă şi în ce condiţii. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seară, în urma dicuţiilor finale cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că va aproba prin ordonanţă o schemă de sprijin pentru românii cu venituri sub medie care sunt datornici la bănci. „Adevărul“ vă prezintă în ce constă această schemă şi cine sunt cei care vor putea beneficia de ea.

Statul va plăti jumătate din cheltuiala salarială pentru angajatorii care creează minimum 20 de locuri de muncă. Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă, a anunţat luni seara premierul Victor Ponta, în urma discuţiilor finale cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Victor Ponta: Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi se aplică de la 1 aprilie. Cred că, până la urmă, preşedintele va înţelege că este important să avem acord cu FMI. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara, în urma discuţiilor finale cu reprezentanţii misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi se va aplica de la 1 aprilie şi că scrisoarea de intenţie va fi semnată de preşedintele Traian Băsescu, întrucât acesta le-a transmis finanţatorilor internaţionali că va semna dacă "acciza" nu va apărea în document.

Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS. Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Ponta: „Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu. Nu se poate redeschide bugetul“. Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).

Băsescu: Între mine şi FMI nu e o dispută, sunt un susţinător al continuării acordului. Nu vreau să punem taxe inutile pentru a face cheltuieli inutile. Preşedintele Traian Băsescu se declară un susţinător al continuării acordului cu FMI şi a anunţat că între el şi instituţia financiară internaţională nu este o dispută, însă respinge accizarea suplimentară a carburanţilor, care este folosită pentru "cheltuieli inutile".

Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi. Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.

Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.

Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.

Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.

Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?

Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite