Românii au ieşit din nou la cumpărături: afacerile comercianţilor au crescut, electrocasnicele se vând cel mai bine

Afacerile din comerţul cu alimente, carburanţi şi produse nealimentare au crescut, în medie, cu peste 8% în primele şase luni din acest an, pe fondul stabilităţii preţurilor şi al creşterii uşoare de salarii. Electronicele domină topul vânzărilor

Vânzările de alimente au crescut cu 7,7%, cele de produse nealimentare au avansat cu 12,6%, iar comerţul cu carburanţi a consemnat un plus de 2,7% în primul semestru, media generală din comerţul cu amănuntul fiind de +8,6%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cel mai important factor de creştere a vânzărilor a fost stabilitatea preţurilor (media anuală a scumpirilor în primul semestru fiind de doar 1,1%), fapt care a dat un impuls puterii de cumpărare, pe fondul unei majorări uşoare – peste inflaţie – a câştigurilor salariale.

Creşterea consumului, avantaj pentru industriaşi

Dacă la alimente creşterea vânzărilor se explică prin ieftinirea acestora şi prin vârful consemnat în luna Sărbătorilor de Paşte (aprilie), la mărfurile nealimentare s-au remarcat livrările de produse electronice, electrocasnice şi, în general, de bunuri cu folosinţă mai îndelungată.

La carburanţi, în schimb, creşterea a fost foarte mică pentru că în aprilie am avut un recul de peste 5% al vânzărilor, din cauza introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi/litru.

„Impulsul consumului vine din sectorul industrial şi este interesant că românii reîncep cumpărăturile de bunuri cu folosinţă ceva mai îndelungată.
Cât priveşte carburanţii, cu o creştere sub 3%, nu putem spune că persoanele fizice au circulat ori s-au încălzit mai mult în această primă jumătate a anului.
Cifrele arată bine, dar avansul nu este cum pare la prima vedere, adică se putea şi mai bine“, a declarat pentru „Adevărul“ analistul economic Dragoş Cabat.

Într-adevăr, dacă ne uităm tot pe statisticile oficiale observăm că industriile cu impact direct în consumul populaţiei au avut şi cele mai mari creşteri ale cifrelor de afaceri.

Iată câteva exemple, din raportările INS pe primele cinci luni: afacerile producătorilor de calculatoare şi echipamente IT&C au crescut cu peste 14%, ale producătorilor de mobilă – cu 11%, ale producătorilor de mase plastice şi cauciuc – cu 23,3% şi, în medie, la grupa „bunuri de folosinţă îndelungată“ este consemnat un avans de 12,4%.

Tot în primele cinci luni au mai crescut afacerile şi în producţia de textile (+19,5%), de marochinărie (+12,7%) şi de îmbrăcăminte (+10%), dar şi în industria tutunului (+8,3%).

Telecom: vârf de vânzări în primul trimestru

Ultimul studiu „Temax“ al companiei de cercetare GfK arată că valoarea vânzărilor de bunuri de folosinţă îndelungată din trimestrul I a crescut cu aproape 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, atingând pragul de 386 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte valoarea, T1 2014 a fost cel mai mare prim trimestru din ultimii patru ani.

Cea mai mare creştere în valoare (aproximativ 33%) a fost generată de sectorul telecom, care a atins 117 milioane de euro, deţinând astfel titlul de cel mai mare sector.

„De un bun început de an au avut parte şi pieţele de electronice şi electrocasnice mici şi mari“, a comunicat GfK.

Au crescut şi vânzările de lux

Tot în primul semestru din acest an s-a consemnat şi un fenomen mai rar întâlnit în anii de după criză: vânzările de articole de lux au crescut spectaculos.

Casele de licitaţii cu obiecte de artă şi articole de lux au anunţat record după record, atât la volumul tranzacţiilor, cât şi la preţurile obţinute de vânzători.

Piaţa maşinilor de lux a avut creşteri de până la 100% la cele mai scumpe mărci (Ferrari, Maserati, Lotus, Jaguar, Cadillac, Bentley etc.), în timp ce construcţiile de locuinţe în regie proprie şi-au dublat volumul.

În fine, şi administratorii fondurilor de investiţii au avut creşteri spectaculoase ale activelor, oferta publică iniţiată de Electrica a atras subscrieri de 200%, iar la titlurile de stat înghesuiala investitorilor a fost atât de intensă, încât cererea a depăşit de două până la patru ori oferta.