Românii la 10 ani de la aderarea la UE: ce-au primit şi ce-au pierdut

Angela Cristea - FOTO Eduard Enea

Peste jumătate dintre români consideră că vocea lor este auzită în Uniunea Europeană, iar mare parte din ei susţin că aderarea României la UE a adus mai multe avantaje decât dezavantaje. România s-ar fi dezvoltat mai puţin dacă n-ar fi fost stat membru, arată vocea majorităţii românilor intervievaţi de Comisia Europeană pentru un sondaj realizat cu ocazia a 10 ani de când ţara noastră este membră a blocului comunitar.

„Imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui proiect de pace şi o bună înţelegere atât între statele membre, cât şi în relaţia cu exteriorul“, a declarat luni şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea. Sondajul arată că 54% din români consideră că vocea le este auzită în Uniunea Europeană. „Este prima dată când avem o majoritate în acest sens. Noi am interpretat-o ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statutului de cetăţeni europeni activi“, a mai spus Angela Cristea.

Ce avantaje şi ce dezavantaje a adus UE

Românii consideră că principalul avantaj al aderării a fost dat de găsirea unui loc de muncă într-un stat membru, aspect semnalat de 35% din respondenţi. Totodată, ei mai consideră că au avut drept avantaje: accesul la mai multe produse sau pieţe (33%), impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc (30%) şi călătoriile mai dese în ţările UE (29%). Alte avantaje, în opinia românilor, sunt: aplicarea normelor şi standardelor europene (28%), o mai bună securitate a ţării (26%) şi şanse egale cu ceilalţi cetăţeni europeni de a studia într-o ţară UE (24%).

În schimb, drept principale dezavantaje, românii au menţionat: scăderea puterii de cumpărare din cauza creşterii preţurilor (67%), cumpărarea de pământuri de către străini (57%), emigrarea specialiştilor români către alte ţări din UE (56%), faptul că românii nu au drepturi egale cu piaţa muncii din UE (53%), traficul de droguri şi de persoane (53%), închiderea companiilor din România din cauza importurilor masive (52%), ameninţările teroriste (49%), venirea imigranţilor din afara UE (48%) şi concurenţa creată de produsele europene care duce la scăderea preţurilor la produsele româneşti (46%).

Principalele provocări sau ameninţări la adresa UE în viitor sunt, din punctul românilor de vedere: terorismul (65%), Rusia (46%) şi migraţia (41%).

Ce spun românii despre zona euro şi spaţiul Schengen

Circa 58% din români sunt de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen, în timp ce 24% sunt împotrivă, iar ceilalţi sunt nehotărâţi. Cu toate acestea, 40% consideră că ţara noastră nu va intra niciodată în această zonă, în timp ce numai 9% spun că acest lucru se va întâmpla în mai puţin de doi ani, alţi 36% susţinând că se va întâmpla în mai mult de doi ani.

În ceea ce priveşte zona euro, românii sunt mai puţin dispuşi să accepte o aderare: doar 46% doresc adoptarea de către România a monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Totodată, doar 8% din respondenţi cred că acest lucru se va întâmpla mai devreme de doi ani, 47% spun că vor trece mai mult de doi ani până la aderarea la zona euro, iar 28% cred că nu vom adopta niciodată euro.

Aşteptări ridicate de la preşedinţia română a Consiliului UE

Românii au aşteptări ridicate legate de preşedinţia română a consiliului UE, din 2019: 51% o consideră foarte importantă şi că ţara noastră ar trebui să valorifice pe deplin această oportunitate, în timp ce doar 17% spun că este o formalitate, iar 5% consideră că nu contează deloc, nu merită să i se acorde atenţie sau resurse.

Aşteptările sunt legate atât de facilitarea consensului la nivelul european în politicile cheie din poziţia de mediator imparţial, cât şi de promovarea interesului naţional.