Ţara noastră riscă să se izoleze şi să se decupleze într-un mod brutal de la Europa de Vest chiar înainte să preia preşedinţia Consiliului UE. Singura veste bună, dacă se poate spune aşa, este că încă nu am ajuns în aceeaşi barcă cu Polonia şi Ungaria.   

Raportul MCV, cel mai dur de până acum, a colecţionat însă toate semnalele de alarmă trase în ultimii doi ani de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia, de Parlamentul European şi de GRECO.

Concluzia este, însă, una foarte simplă: UE îi cere Guvernului şi Parlamentului României să oprească toate demersurile legislative care au afectat independenţa Justiţiei, domnia legii şi statul de drept.

Frans Timmermans, prim vicepreşedintele Comisiei Europene:

  • Raportul ia notă de progresul constant înregistrat de Bulgaria în vederea îndeplinirii recomandărilor finale. Unele dintre acestea pot fi considerate implementate, altele aproape de a fi implementate. Drept urmare, trei dintre cele şase criterii de referinţă stabilite pentru Bulgaria în momentul aderării pot fi considerate ca fiind închise provizoriu.

  • Dacă trendul pozitiv actual continuă şi Bulgaria menţine impulsul reformei - durabil şi ireversibil - Comisia este încrezătoare că procesul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare pentru Bulgaria poate fi încheiat înainte de sfârşitul mandatului acestei Comisii. Desigur, vom continua să urmărim îndeaproape şi vom continua să realizăm o evaluare suplimentară a progresului realizat.

  • Este important ca Bulgaria să continue să consolideze progresele înregistrate şi, în momentul finalizării MCV, să se asigure de monitorizarea adecvată şi de garanţiile necesare la nivel naţional.

  • În ceea ce priveşte România, evoluţiile din ultimele 12 luni au pus sub semnul întrebării şi au inversat progresele înregistrate în ultimii 10 ani. Acesta este în special cazul legilor justiţiei care au fost modificate, al presiunilor asupra independenţei judiciare în general şi al presiunii asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie în particular.

  • Prin urmare, stabilim opt recomandări suplimentare. Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a readuce procesul de reformă şi pentru a relua calea către încheierea MCV. Pentru a vă oferi câteva exemple, solicităm României să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.

  • Solicităm, de asemenea, României, să revizuiască aceste legi şi reglementări, luând în considerare recomandările noastre şi cele ale Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

  • Solicităm suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi demitere în derulare ale procurorilor de rang înalt şi vrem reluarea procesului de numire a unui procuror şef anticorupţie. În plus, solicităm îngheţarea intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de procedură penală.

  • Comisia va urmări îndeaproape evoluţiile din ambele ţări şi va evalua progresul înainte de sfârşitul mandatului

Modificările aduse legilor justiţiei sunt mai nocive decât crima organizată din Bulgaria

Marţi, 13 noiembrie, va rămâne în istoria României drept ziua în care ţara noastră s-a îndepărtat de Europa. Până în urmă cu doi ani, România încă se putea mândri cu faptul că eforturile duse în domeniul Justiţiei arătau o ţară care îşi doreşte modernizarea. Ne lăudam că suntem o insula de stabilitate în Europa de Est şi arătam cu degetul spre democraţiile iliberale care se prefigurau în Europa Centrală şi de Est. În mai toate rapoartele MCV reieşea că suntem mai determinaţi decât Bulgaria în lupta pentru combaterea corupţiei, iar DNA reprezenta un model de urmat.

Raportul MCV de astăzi indică, însă, că în timp ce noi am început să distrugem ceea ce începusem cu greu să construim, Bulgaria a încheiat 3 din cele 6 recomandări formulate de UE prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

De ce merită evidenţiat acest lucru? Bulgaria a fost mereu trasă în jos şi arătată cu degetul pentru că nu a avut capacitatea de a combate crima organizată. Însă, de data aceasta, din tonul mult mai blând folosit în raportul MCV în cazul Bulgariei, nu putem înţelege decât că modificările aduse de coaliţia PSD-ALDE-UDMR la legile justiţiei din ultimii doi ani sunt nocive şi erodează mai tare statul de drept decât chiar şi crima organizată!   

Bulgaria a profitat din plin de preşedinţia Consiliului UE

Din perspectiva preluării preşedinţiei UE, votul pozitiv din Parlamentul European pentru rezoluţia la adresa României pe nerespectarea statului de drept este catastrofal. Guvernarea PSD-ALDE-UDMR a fost, practic, izolată în Uniunea Europeană, chiar dacă nu se pune problema activării Articolului 7.

Bulgaria a avut, în schimb, o preşedinţie cu rezultate foarte bune în fruntea UE. Pe lângă promovarea unor teme ambiţioase precum integrarea în UE a Balcanilor de Vest, vecinii de la Sud de Dunăre s-au apropiat foarte mult şi de momentul aderării în Schengen. În schimb, la noi, ministrul însărcinat cu pregătirea şi coordonarea tehnică din timpul preşedinţiei Consiliului UE a demisionat în urma unor conflicte de partid iar aderarea în Schengen pare în acest moment o utopie!

În această vară, Bulgaria a anunţat că îndeplineşte criteriile formale de adoptare a monedei euro şi va trebui să adere la uniunea bancară pentru a putea, apoi, să aplice pentru intrarea în „sala de aşteptare” a monedei unice, cunoscută sub numele de ERM-2.

România, în schimb, nu va mai îndeplini la sfârşitul acestui an niciunul dintre cele cinci criterii de convergenţă economică: deficit bugetar până în pragul de 3%, inflaţie mai mică sau egală cu 1,5% peste media celor mai performanţi membri ai UE - adică Germania, Franţa şi Marea Britanie - stabilitatea dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb.

Ţara noastră este în cel mai delicat moment de la aderarea în Uniunea Europeană: între societatea civilă şi guvernare există o prăpastie adâncă, între primele trei puteri ale statului există, de-asemenea, o schismă, perspectivele economice sunt incerte iar preluarea preşedinţiei Consiliului UE pare să fie un efort pe care îl vom gestiona foarte greu.

Anul viitor se vor împlini 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier. Va fi un nou an simbolic pentru România şi pentru Europa de Est. Va fi momentul când vom developa acel film despre care vorbea Frans Timmermans şi vom analiza traseul ţării noastre de la comunism la democraţie. Oare nu ar fi strigător la cer să lăsăm o guvernare iresponsabilă să dea cu piciorul tuturor sacrificiilor pe care le-au făcut românii în toată această perioadă?