România, unul dintre cei mai mari producători de energie la nivel european, şi-a sporit importurile

Considerată de oficialii europeni drept cel mai mare producător de gaze naturale din Uniune, cu circa 97-98% şi doar 2-3% importuri, dar şi de energie electrică, România a ajuns să sporească considerabil cantităţile de gaze sau energie importate.

Potrivit datelor INS, citate de Hotnews, producţia de energie electrică şi gaze naturale a scăzut în primul trimestru al anului faţă de aceeaşi perioadă din 2018, însă în acelaşi timp au crescut semnificativ importurile, mai ales la energia electrică. Foarte mult au scăzut şi exporturile de energie. 

În perioada următoare, importurile de energie ar putea fi chiar mai mari din cauza controversatei OUG 114/2018, lucru recunoscut chiar de reprezentanţii Ministerului Energiei.

Furnizorii de energie ar putea să se îndrepte spre importuri, iar preţul electricităţii furnizate în industrie ar putea creşte, ceea ce ar duce la scumpiri în lanţ, în întreaga economie. Acestea sunt efecte ale controversatei OUG 114 şi ale metodologiilor elaborate în baza acesteia de către reglementatorul din energiei. Aceste concluzii aparţin Ministerului Energiei, unul dintre semnatarii OUG 114, şi au fost transmise la solicitarea unui deputat PSD. 

"Furnizorii se vor putea îndrepta către importul de energie electrică mai ieftin din regiune, iar importul de energie electrică ar putea deveni din ce în ce mai mare, în cazul în care energia electrică din import va fi mai ieftină decât cea produsă în ţară, afectând astfel mai ales energia produsă pe bază de cărbune", se arată într-un răspuns al Ministerului Energiei, transmis pe 21 martie, la o întrebare a deputatului PSD Ioan Dîrzu.

Potrivit INS, producţia de gaze a scăzut cu 0,8%, în timp ce importurile au crescut cu 9% faţă de primul trimestru din 2018. 

Producţia de energie electrică a scăzut cu 4,8%, în timp ce importurile au crescut cu 78,6%.

INS precizează că producţia în termocentrale a scăzut cu 14,1%, cea din hidrocentrale cu 21,9%. Uşoare creşteri au fost înregistrate în ceea ce priveşte energia nucleară şi energia eoliană. Doar la energia solară a fost înregistrată o creştere mai mare, 36,7%, însă ponderea sa în producţie este redusă.

Exportul de energie electrică a scăzut cu mai mult de jumătate, cu 968,6 milioane KWh, ajungând la 862,6 milioane KWh.

Consumul final de energie electrică a fost de 14,451 miliarde kWh, cu 1,6% mai mic faţă de perioada similară din 2018, însă consumul populaţiei s-a majorat cu 12%. Cu alte cuvinte, consumul în industrie a fost mai redus faţă de anul trecut.

Reamintim că în ianuarie, România s-a confruntat cu o criză a energiei din cauza unei greve pornite spontan la Complexul Energetic Oltenia şi care a durat aproape o săptămână. În luna ianuarie, România a fost importator net de energie, în condiţiile în care energia hidro şi cea nucleară nu au putut compensa deficitul de producţie. Tot atunci s-au înregistrat creşteri foarte mari de preţuri pe bursa OPCOM, cele de pe alte pieţe fiind semnificativ mai mici. 

HotNews.ro a arătat în mai multe rânduri că plafonarea preţurilor la gaze, obligarea producătorilor de energie electrică să vândă la preţ reglementat către consumatorii casnici, dar şi impunerea unei taxe de 2% pe cifra din afacerile cu energie, ar putea duce la creşterea preţurilor pe piaţa liberă. În aceste condiţii, ar putea ajunge să fei mai avantajoase importurile de energie şi gaze la preţuri mai mici decât cele de pe piaţa internă.

Parlamentul European:: România era în 2015 cel mai mare producător de gaze naturale din UE

O statistică realizată de Parlamentul European pe anul 2015 arată că 18 dintre statele membre UE depindeau aproape integral de importurile de gaze necesare consumului propriu, în timp ce producătoare de gaze naturale sunt doar Regatul Unit, Olanda, Polonia, Austria, Ungaria, Croaţia, Danemarca şi România.

Potrivit datelor PE, deşi România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniune, cu circa 97-98% şi doar 2-3% importuri, este şi cel mai mare consumator de gaze naturale.

În ce priveşte Danemarca, al doilea stat după producţie din UE, Danemarca reuşeşte să producă aproape 90%, importând diferenţa, dar consumă mai puţin de 60% şi exportă restul.

Pe locul 3 se clasează Croaţia, cu 70% producţie şi 30% importuri, la un consum de circa 80% şi restul export.

Alte state producătoare de gaze naturale sunt Regatul Unit, Olanda, Polonia, Austria şi Ungaria.

Marile dependente de importuri din UE sunt însă Germania şi Italia – care produc mai puţin de 10%, Franţa, Spania, Belgia, Cehia, Portugalia, Slovacia, Irlanda, Grecia, Bulgaria, Finlanda, Lituania, Letonia, Luxemburg, Suedia, Slovenia şi Estonia.

UE importă două treimi din necesarul de gaze naturale. O treime provine din Rusia

Majoritatea ţărilor UE sunt în totalitate sau aproape în totalitate dependente de importuri pentru cererea lor de gaze, iar aprovizionarea este dominată de un singur furnizor, cum ar fi Rusia.

„Bazarea pe o singură sursă sau pe o singură rută de transport poate reprezenta un pericol pentru aprovizionare, din cauza unui accident tehnic sau a unor dispute politice / economice precum cele dintre Rusia şi Ucraina (o ţară de tranzit pentru gazul rusesc către UE) din 2006 şi 2009, dispute care au afectat livrările către mai multe ţări europene”, consideră PE.

În urma acestei crize, UE a consolidat în 2010 normele privind securitatea aprovizionării cu gaze, obligând statele membre să se asigure că gazul este furnizat gospodăriilor şi altor clienţi vulnerabili, cum ar fi spitalele, chiar şi în condiţii dificile, cum ar fi întreruperea infrastructurii principale de gaze.