România în „scenariul“ Grecia - premise

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Criza din Grecia panichează cetăţenii. FOTO Guliver Gettyimages

Cu siguranţă, cauzele care au dus la criză Grecia au fost multiple şi de o mai mare amploare decât în România, dar, există o mulţime de similitudini între problemele pe care le are economia românească şi cele pe care le-a avut Grecia înainte de criză, explică economistul Daniel Dăianu.

„Analogia cu Grecia când judecăm situaţia macroeconomică este forţată. Grecia a fost practic în stare de faliment (insolvenţă) şi nici acum nu se poate spune că a ieşit din situaţia foarte critică. Bugetul public are un surplus acum şi există un echilibru în balanţa contului curent. Dar situaţia economiei este în continuare dramatică. Datoria publică rămâne la un nivel foarte înalt (cca 170% din PIB) şi numai perioada de graţie mare permite Greciei să respire cât de cât. Să nu omitem şomajul, care este peste 20%”, a declarat pentru „Adevărul economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al BNR. 

Acesta a explicat că în 2009, România s-a confruntat cu o criză de lichiditate pe fondul îngheţării pieţelor financiare şi al deficitelor sale externe mari. 

„De aceea a trebuit să se recurgă la un pachet de asistenţă financiară de la FMI, BM şi UE. În timp ce Grecia este exemplu “clasic” de criză de balanţă de plăţi provocată de supra-îndatorare publică, necazurile la noi au derivat, în largă măsură, din supra-îndatorare privată şi investiţii prea multe în non-tradeables (bunuri neexportabile)”, a afirmat Dăianu. 

Potrivit acestuia, cei care fac analogia cu situaţia din Grecia trebuie să compare datoriile publice din cele două ţări, în 2009 şi acum. 

„Este adevărat însă că există asemănări dacă ne gândim la ponderea sectorului public în utilizarea forţei de muncă, ineficienţă (risipă) în utilizarea banului public, evaziunea fiscală extinsă, slăbiciunea instituţiiilor şi tot felul de conexiuni nesănătoase între politic şi economic, etc. De notat că veniturile bugetare în Grecia sunt mai elevate decât în România ca pondere în PIB, deşi gradul de colectare este de asemenea scăzut. 

Problema macroeconomică a României este legată de lipsa spaţiului fiscal şi revenirea la un deficit bugetar structural mare. Ce compensează parţial  este datoria publică, care deşi s-a dublat după 2009, este încă la un nivel gestionabil. România şi poate utiliza instrumente de corecţie macro ce nu mai sunt disponibile în zona euro. Dar nu trebuie să omitem că vremurile sunt tare complicate în Europa şi în lume, că ţările cu deficite mai mari pot avea dificultăţi mai mari. Oricum, nu trebuie să lăsăm deficitele să crească şi este necesar să consolidăm finanţele publice, să investim mai mult în bunuri publice, să ameliorm politici publice la nivel macro şi micro. Pe termen mai lung, trebuie să îmbunătăţim competitivitatea economiei, să îi creştem robusteţea”, a adăugat fostul ministru de Finanţe.

Varoufakis: Grecia nu a ieşit din criză. Gaura neagră e mai mare ca acum 10 ani

Fostul ministru grec de Finanţe Yanis Varoufakis a declarat recent că Grecia nu ar fi trebuit să fie salvată, ci ar fi trebuit să intre în faliment, pentru că politicile duse în ultimii ani n-au făcut decât să adâncească gaura neagră în care se află, iar datoriile externe sunt mai mari decât în trecut.

"Băncile şi statul grec  nu ar fi trebuit să fie salvate - ar fi trebuit să fim lăsaţi în stare de faliment, să suferim consecinţele, dar apoi să ne permitem să ne ridicăm şi să mergem mai departe", a spus fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild.

Fostul ministru a declarat că Grecia, care abia a ieşit luni din programul de salvare, se află în "aceeaşi gaură neagră" în care se afla cu un deceniu în urmă şi "continuă să se scufunde mai adânc în ea în fiecare zi".

"În ciuda reducerilor de datorii de peste câteva miliarde de euro, acestea au crescut: statul este încă rupt, cetăţenii au devenit mai săraci, companiile sunt falimentare şi produsul nostru naţional brut a scăzut cu 25% ... Toată lumea datorează bani tuturor - nimeni nu are bani să-şi plătească datoriile ", a spus el.

Fostul ministru a declarat că Berlinul şi UE nu au fost păcăliţi de statisticile greceşti privind intrarea ţării în zona euro. "Întotdeauna ştiau. Ei au fost implicaţi în manipularea statistică a Italiei, deoarece politicienii au nevoie într-adevăr de Italia. "

”Farmecul” lui Merkel a distrus mulţi bărbaţi

El a afirmat că "farmecul" lui Merkel a distrus mulţi bărbaţi, inclusiv din partidul său.

"Tsipras a fost unul dintre cele mai uşoare exerciţii. I-a promis mult şi nu i-a dat nimic. De exemplu, i-a promis să-i scadă datoria”, a spus fostul ministru de Finanţe.

De asemenea, Varoufakis a susţinut că a fost demis de premierul Alexis Tsipras pentru că nu a vrut să semneze cel de-al treilea împrumut de salvare pe care voia să-l contracteze guvernul grec. Acesta a fost "exact la momentul în care am vrut să aducem acuzaţii împotriva unui număr foarte mare de evazionişti  fiscal".

"Troica, cu consimţământul guvernului Tsipras, a ucis programul care ar fi prins evazioniştii fiscal ... Troica - nu miniştrii finanţelor - a vrut să protejeze oligarhii. Oligarhii erau aliaţii troicii din Grecia, conducând băncile şi controlând opinia publică. Trebuiau să fie protejaţi”, susţine Varoufakis.

Citeşte şi:

Economistul Daniel Dăianu explică cine e de vină pentru problemele majore ale economiei

Dăianu: E nevoie de câteva cicluri electorale cu abordare corectă pentru rezolvarea problemelor economice ale României

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite