România s-ar putea împrumuta şi mai ieftin

Investitorii străini văd euroobligaţiunile ţărilor din Est ca pe o oportunitate de câştig

Eurobondurile de un miliard de euro, emise săptămâna trecută pe pieţele externe de capital la o dobândă-record de 5% pe an, au fost suprasubscrise de aproape cinci ori. Analiştii români, dar şi cei străini, apreciază că emisiunea de eurobonduri de săptămâna trecută a fost un succes. Autorităţile ar trebui să profite de conjunctură.

Să fii ţară din categoria „junk" (în afara recomandării de investiţii), cu deficit bugetar de peste 7% din PIB, aflată încă în luptă cu recesiunea, şi să obţii un miliard de euro la o dobândă de 5% pe an este un succes.

Aceasta este opinia unanimă a analiştilor. Cotaţia „credit default swap" (CDS) - prima suplimentară de risc cerută de investitori pentru cumpărarea de obligaţiuni româneşti - a fost de 268 de puncte de bază, adică 2,6%.

Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, spune că aceasta a scăzut pentru statele centrale şi est-europene. „Prima de risc a României este mai mică decât cea a Greciei, ţară cu un rating mai bun. Prin urmare, costă mai mult o asigurare de credit pentru Grecia decât pentru România", a spus Anghel.

Mai bine decât în 2008

Cotaţia CDS devine, astfel, un etalon al riscului de ţară. Cu toate acestea, România avea în iunie 2008, la penultima emisiune de eurobonduri, un CDS de doar 185 de puncte de bază (1,85%). Chiar şi aşa, statul a vândut atunci obligaţiuni de 750 de milioane de euro, pe zece ani, la o dobândă de aproape 6,7% pe an. „Orice entitate, publică sau privată, ar trebui să perceapă rezultatul acestei emisiuni ca un semnal pozitiv. Este un succes pentru România", este de părere Lucian Anghel.

El spune că, în comparaţie cu dobânda obţinută de Ungaria la o emisiune similară, România iese mult mai bine. Ţara vecină a împrumutat, în vara anului trecut, un miliard de euro la o dobândă de 6,75% pe an. În opinia consultantului de investiţii Aurelian Dochia, mai importantă decât randamentul emisiunii este cererea de care s-au bucurat eurobondurile româneşti.

Ofertele finale ale investitorilor s-au ridicat la 4,9 miliarde de euro, astfel că emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape cinci ori. „Asta înseamnă că la un împrumut viitor autorităţile române pot să ceară un randament mai mic. Dacă nu se întâmplă evenimente neplăcute, atât în plan economic, cât şi în cel politic, or să-l şi obţină", arată Dochia. Ca o comparaţie, în iunie 2008 emisiunea a fost suprasubscrisă până la 1,3 miliarde de euro.

Dar ce a influenţat dobânda în sens pozitiv? Analiştii invocă ultimele date privind evoluţia economiei româneşti, încadrarea în ţinta de deficit de 7,2% din PIB în 2009 şi continuarea acordului cu FMI. „Această fereastră de oportunitate a fost fructificată foarte bine de autorităţi", arată Anghel.

„Echipa care a făcut turul de prezentare a eurobondurilor a vândut bine imaginea României. Dar a fost ajutată şi de îndicatorii încurajatori cu privire la economie", adaugă Dochia.

Strategie pe termen lung

Lucian Anghel spune că Ministerul de Finanţe trebuie să-şi menţină prezenţa pe pieţele internaţionale de capital. „Rezultatele acestei emisiuni sunt încurajatoare: investitorii s-au întors spre eurobondurile româneşti şi le privesc ca pe o oportunitate. Autorităţile au primit un semnal pozitiv pentru un nou împrumut în acest an", a spus economistul. De ce s-ar mai împrumuta statul român şi de ce de pe pieţele externe? În primul rând, nevoia de finanţare a deficitului bugetar în acest an este cel puţin la fel de ridicată ca în 2009. „Mă aştept ca datoria publică să urce în 2010 undeva la 32%-33% din PIB, faţă de aproape 30% în 2009", crede Dochia.

Pieţele externe sunt o soluţie bună din mai multe motive. În primul rând, statul lasă capitalul băncilor autohtone să se orienteze spre creditarea mediului privat. Apoi, România poate să-şi crească maturităţile: în loc să se împrumute pe termen scurt (cel mult un an), la dobânzi mari, poată să o facă pe termen lung (5-10 ani), la dobânzi ce s-au dovedit, odată cu emisiunea de joi, extrem de avantajoase.

Cu ochii pe rating

Fitch Ratings a atribuit, vineri, ratingul „BB+" emisiunii de obligaţiuni a României, în conformitate cu ratingul de ţară pentru datoriile pe termen lung în valută, care are perspectivă stabilă. Întoarcerea la ratingul de ţară din „investment grade" presupune mai multe.

Estul are datorii mai mici decât Grecia şi Italia

Potrivit analiştilor, chiar dacă aproape toate statele din Europa Centrală şi de Est au deficite bugetare mari, datoria lor publică - raportată la PIB - este redusă. „În afară de Ungaria, toate aceste state şi-au păstrat datoria publică sub 60% din PIB. În cazul Ungariei, aceasta este estimată la 80% din PIB în 2009, exact media zonei euro", a declarat economistul-şef al Erste Bank, Juraj Kotian, pentru Wall Street Journal.

El a precizat că datoria publică a Cehiei, Slovaciei, Ungariei, României şi Croaţiei, la un loc, se ridică la 200 de miliarde de euro, mai puţin decât cea a Greciei. „Adăugând Polonia, cel de-al şaselea stat din zonă, datoria publică a acestui grup este estimată la 350 de miliarde de euro, mai puţin decât datoria Spaniei, de 690 de miliarde de euro, şi reprezentând o pătrime din cea a Italiei, de 1.760 miliarde de euro", a adăugat oficialul Erste.

România, între Ungaria, Cehia şi Polonia

Ungaria a clasificat drept un succes ieşirea ei pe pieţele de capital în iulie 2009 şi în ianuarie 2010, în condiţiile unui acord stand-by cu FMI similar României. Dar dobânda obţinută de ţara vecină a fost de peste 6% pe an. Cehia, pe de altă parte, vrea să lanseze eurobonduri de trei miliarde de euro, în condiţiile în care prima de risc a acestui stat este mai mică decât a României. Polonia a anunţat o emisiune de eurobonduri denominate în dolari pentru al doilea trimestru al acestui an.

Asta în condiţiile în care, la mijlocul lunii ianuarie, ţara împrumuta trei miliarde de euro prin euroobligaţiuni cu scadenţa la 15 ani, la o dobândă de 4,78% pe an. „Randamentele pe obligaţiunile statelor emergente sunt mult mai atractive decât cele din state membre ale zonei euro. Investitorii vor profita de acest lucru şi trebuie să profite şi România", este de părere Aurelian Dochia.