România se îndreaptă spre stagflaţie. Scumpirile vor avea efect de domino. Criza va dura cel puţin încă un an

FOTO Arhivă

România se îndreaptă spre o perioadă de stagnare economică şi o continuare a creşterii inflaţiei. Un scenariu potenţial, cunoscut sub numele de stagflaţie, care determină companiile să îşi securizeze business-urile, în ton cu scăderea apetitului pentru investiţii şi consum.

46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri şi angajaţi cu funcţii de conducere din companiile chestionate, partenere Moneycorp, estimează că până la finele anului, România ar putea intra în stagflaţie. 26,7% văd un scenariu chiar mai pesimist, considerând că proiecţiile macroeconomice indică o intrare în recesiune. Numai 20% dintre companii sunt optimiste şi văd o continuare a creşterii economice.

Întrebaţi care sunt  cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele şase luni, 33.3% din executivii companiilor au trecut, pe primul loc, inflaţia – creşterea preţurilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflaţiei, investitorii sunt preocupaţi de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).

Accentuarea blocajului financiar, scăderea apetitului investiţional şi creşterea dobânzilor completează topul temerilor investitorilor legate de evoluţia economică din 2022.

„Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflaţiei. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reuşind să depăşească provocările cu ajutorul soluţiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru şi a capitalului. Însă, în acest moment, creşterea tuturor costurilor operaţionale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.

,,Datele Institutului Naţional de Statistică arătau, recent, că în luna aprilie preţurile producţiei industriale au crescut cu 47,1%, remarcându-se avansul de 262,7% al preţurilor din extracţia petrolului şi a gazelor naturale şi creşterea cu 136,6% a preţurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi alte utilităţi. Astfel, în acest context inflaţionist, este din ce în ce mai dificil să îţi dezvolţi şi să susţii un plan de business predictibil şi solid”, mai adaugă Cosmin Bucur.

Potrivit estimărilor managerilor chestionaţi, 33.3% cred că inflaţia din România se va situa în acest an în intervalul 14-17% în timp ce 26,5% văd inflaţia peste acest prag, undeva între 18-20%. 13,3% estimează inflaţia la peste 20% şi numai 26.9% cred că inflaţia se va menţine sub nivelul de 14% până la finele anului.

Creşterea preţurilor, efect de domino

Majoritatea companiilor a transferat creşterea preţurilor de la utilităţi, materiale şi servicii către consumatorul final, arată rezultatele barometrului Moneycorp. În 2022, acest mecanism de transfer către consumator al riscului valutar, cumulat cu creşterea preţurilor ca urmare a avansului inflaţiei, riscă să afecteze semnificativ nivelul de competivitate şi vânzări al companiilor.

„O parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar au început să folosească activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ faţă de anii trecuţi, o dovadă concretă că mediul de business a înţeles şi a adoptat pe scară tot mai largă şi în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuaţiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluţia şi competivitatea business-ului’”, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp

,,Creşterile spectaculoase de preţuri au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor către clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat în condiţiile unui mediu economic tot mai fragil. Multe companii au preferat să îşi reducă marjele, să caute soluţii de eficientizare a activităţii şi să îşi reducă costurile interne în tentativa de a rămâne competitivi în zona de pricing’’, menţionează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul aceleiaşi companii.

Această tendinţă vine, bineînţeles, pe fondul provocărilor din pieţe, tot mai afectate de inflaţiei, de scăderea vânzărilor şi creşterea costurilor de finanţare. 47% dintre cei chestionaţi afirmă, de exemplu, că durata de încasare a facturilor, în comparaţie cu 2021, a crescut semnificativ, în timp ce numai 19% văd o îmbunătăţire a comportamentului de plată.

Criza continuă cel puţin un an de acum încolo

Cei mai mulţi dintre executivi chestionaţi (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflaţia şi creşterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimişti, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.

26,7% dintre cei chestionaţi sunt optimişti şi cred că lucrurile se vor stabiliza în a doua parte a acestui an, iar 13,3% în prima parte a anului viitor.

De remarcat este şi faptul că, întrebaţi cum văd evoluţia războiului din Ucraina, cei mai mulţi dintre intervievaţi au indicat o încetare a ostilităţilor abia într-un orizont de 6-12 luni, iar 26,7% estimează o îngheţare a conflictului în următorul an.

Indiferent de perspective, de consecinţele războiului şi ale inflaţiei, un lucru este aproape sigur – costurile de finanţare vor continua să crească şi vor pune presiune pe dinamica business-ului.

Potrivit rezultatelor Barometrului Moneycorp ediţia a 4-a, cei mai mulţi dintre investitori (34,7%) estimează, de exemplu, că indicele ROBOR va trece de nivelul de 7% până la finele anului, iar 32% îl văd între 6 şi 7%.

„Nu este exclus ca estimările privind evoluţia ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depăşite de realitate. Pe fondul creşterii inflaţiei, este de aşteptat o continuare a scumpirii finanţării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creşterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creşterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naţionale în lupta cu inflaţia’’, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer în cadrul Moneycorp.

Dincolo de măsurile luate de Banca Naţională, intervievaţii din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebaţi care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situaţia economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulţi dintre manageri (33%)au indicat ,, Restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea’’ drept principalele decizii necesare în actualul context.

Pe locurile următoare, în ordinea importanţei indicată de cei chestionaţi, s-au situat ,creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor(26%), eliminarea facilităţilor fiscale oferite în construcţii, IT, agricultură şi alte domenii(15%), schimbarea sistemului fiscal (impozit progresiv) -13% şi asigurarea unei utilizări corecte şi transparente a fondurilor din PNRR si Anghel Saligny(12%).

Ce se întâmplă cu leul în a 2-a jumătate a anului 2022

Moneda naţională a reprezentat, în primul semestru, un indicator de stabilitate într-o mare de probleme. Cotaţia cursului Euro a fost una stabilă, iar 33% dintre investitori cred că, în următoarea perioadă, va urma aceeaşi tendinţă – un curs de 4,9500 lei/euro până la finalul anului.

Dincolo de cei care văd un curs stabil, există 26,9% dintre manageri care cred că Euro va trece de 5 lei în perioada următoare şi că se va situa până la un nivel de 5,05 lei. Alţi 26,5% văd Euro în intervalul 4,95-5.0 lei, în timp ce 13,3% estimează o depreciere a monedei naţionale peste nivelul de 5,05 lei/Euro.

„Având în vedere euroizarea economiei, constanţa cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflaţiei ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Naţională, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, va putea să menţină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluţia internaţională şi din performanţa comerţul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privinţa balanţei de plăţi şi nu ne rămâne decât să sperăm că autorităţile vor accesa cu succes fondurile din PNRR şi celelalte finanţări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului’’, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.

În privinţa cursului dolarului american, cei mai mulţi dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% în intervalul 4,6000-4,7000 lei.  12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naţionale, undeva în intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.

„O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, a mai adăugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing in cadrul aceleiaşi companii.

Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 27-31 mai 2022, pe un grup de peste 825 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.