România va folosi jumătate din cele două tranşe din partea FMI

România va putea folosi jumătate din cele două tranşe ale acordului de împrumut încheiat cu Fondul Monetar Internaţional pentru finanţarea deficitului bugetar, a declarat vineri, la Bucureşti, ministrul român de finanţe, care şi-a exprimat încrederea că următoarele tranşe nu vor fi utilizate pentru plata salariilor şi a pensiilor.

În zilele acestea, o delegaţie a FMI poartă negocieri la Bucureşti cu reprezentanţii guvernului român despre o posibilă modificare a acordului stand by, însă deocamdată nu au fost dat publicităţii niciun detaliu cu privire la elementele esenţiale ale acestei modificări. Se cunoaşte doar că documentul predat de şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, cuprinde anumite modificări ale condiţiilor cuprinse în acordul de împrumut încheiat anul trecut.

Se pare că instituţia financiară internaţională a stabilit noi criterii pentru Guvernul român în procesul de accesare a celorlalte tranşe ale creditului. Zilele acestea, Jeffrey Franks a subliniat că România îşi poate permite deocamdată ca jumătate din suma totală a celor două tranşe ale împrumutului să intre în rezerva Băncii Naţionale a României, iar cu cealaltă jumătate să fie finanţat deficitul bugetar, însă FMI nu ar dori ca şi tranşele următoare să fie utilizate pentru plata pensiilor şi a salariilor. În următoarele zile va fi stabilită, probabil, cu precizie destinaţia banilor.

Deocamdată, întrebarea este, dacă România va primi într-adevăr cea de-a treia tranşă a împrumutului, care trebuia să fie pusă la dispoziţia autorităţilor române încă din decembrie anul trecut, respectiv cea de-a patra tranşă, care era programată pentru perioada în curs. Valoarea celor două tranşe se ridică la 2,3 miliarde de euro.

În decembrie nu a fost alocată României cea de-a treia tranşă a împrumutului, în valoare de 1,5 miliarde de euro, din cauza instabilităţii interne generate de criza guvernamentală prelungită, de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, precum şi de alcătuirea noului guvern. Din aceaste cauze a întârziat şi adoptarea în Parlament a bugetului de stat pe anul 2010, care va fi votat probabil în cursul acestei luni.

De asemenea, accesarea acestor bani depinde foarte mult de modul în care va fi aplicată Legea salarizării unitare în sistemul bugetar şi dacă se va reuşi implemenarea reformelor în sistemul de pensii şi în sectorul fiscal. Potrivit declaraţiilor făcute până în prezent de Jeffrey Franks, nu există niciun obstacol deosebit pentru accesarea celor două tranşe ale creditului, chiar dacă rata de inflaţie va fi mai mare decât cea prevăzută în acordul de împrumut. FMI se aşteaptă ca în acest an România să înregistreze o creştere economică de 1,3% din PIB.

Jeffrey Franks consideră că această minimă creştere ar putea aduce până la sfârşitul anului o îmbunătăţire sesizabilă a situaţiei economice. Programul economic elaborat de guvernul de la Bucureşti a fost considerat de Jeffrey Franks ca fiind unul ambiţios. În opinia şefului delegaţiei FMI, România a reuşit să elimine dezechilibrele bugetare, însă FMI se aşteaptă la rezultate şi mai bune şi cheltuieli bugetare şi mai mici.

Într-un raport publicat recent, Moody's Investors Service a menţionat că există posibilitatea ca, în urma creşterii economice, România să nu mai fie nevoită să utilizeze întregul împrumut stand by. Referitor la această chestiune, Jeffrey Franks a declarat că decizia în acest sens aparţine exclusiv Guvernului României.

La rândul său, ministrul român de finanţe, Sebastian Vlădescu, a declarat că, în opinia sa, România a ajuns într-o situaţie în care este în stare să stea pe picioarele ei, însă deocamdată are nevoie de sprijinul FMI, deoarece această susţinere contribuie la creşterea credibilităţii ţării şi este un mijloc de a economisi bugetul de stat. Fără îndoială, pentru România împrumutul încheiat cu FMI este "cel mai ieftin", deoarece dobânda este de numai 3,5%. Statul român ar putea găsi creditori şi pe piaţa internă, însă cu o dobândă de 4-5%.