Risc de supraîncălzire? Economia românească a avut în 2015 aceleaşi motoare de creştere ca înaintea crizei: IT şi construcţii, consum şi importuri

Doar agricultura a avut o evoluţie negativă în 2015, celelalte sectoare fiind pe plus în anul precedent

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut anul trecut cu 3,7%, în termeni reali, faţă de 2014, până la 710,26 miliarde de lei (159 de miliarde de euro), avansul fiind susţinut de evoluţia sectorului IT şi a construcţiilor, dar şi a consumului populaţiei şi a importurilor, acestea fiind, de altfel, motoarele economiei şi în anii dinaintea crizei.

Pe partea de resurse, doar agricultura a fost sectorul care a înregistrat anul trecut o scădere, cu 9,4% faţă de 2014, toate celelalte sectoare marcând o creştere, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, sectorul IT a înregistrat în 2015 un avans de 11,8%, cel al construcţiilor – cu 8,8%, iar comerţul – cu 6,4%. Creşteri temperate, sub 2%, s-au înregistrat în industrie, intermedieri financiare şi tranzacţii imobiliare. 

Pe partea de utilizări, importurile de bunuri şi servicii au urcat în 2015 cu 8,4%, iar consumul populaţiei a avansat cu 6,2%, în vreme ce consumul administraţiilor publice a crescut cu 1,5%. Exporturile au crescut cu numai 4,7%, cu mult sub ritmul de creştere a importurilor. Formarea brută de capital brut  - investiţiile – a avansat cu 7,5%. 

Citeşte şi: Supraîncălzirea economiei din 2015 seamănă izbitor cu cea din 2008

Contribuţia sectoarelor la creşterea economică

La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB. Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB.

Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%). Industria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB.

Similarităţi între situaţia economică de dinaintea izbucnirii crizei din 2008 şi cea de acum

Şi în anul trecut, ca şi în anul dinaintea crizei, consumul a crescut cu aproape 10%, producţia internă nu a mai făcut faţă cererii, astfel că importurile s-au înteţit, iar veniturile populaţiei au crescut accelerat. La fel ca în urmă cu şapte ani, semnele crizei sunt tot mai evidente pe pieţele financiare internaţionale, dar în România optimismul oficialităţilor este debordant.

„Nu mai trageţi de economie, că se rupe şi o să izbim avionul!“, avertiza guvernatorul BNR Mugur Isărescu în 2008, anticipând că, din cauza avansului prea accelerat al cererii, consumului şi creditării, urma să avem o „aterizare dură“ în 2009-2011. Şi acum, ca şi atunci, consumul creşte accelerat, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei şi scăderii taxelor, iar industria abia mai face faţă cererii.

Importurile cresc din nou, acum, pentru că producţia internă de bunuri de larg consum (alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, electronice, electrocasnice, articole de uz personal etc.) ori a fost nepregătită, ori încă nu s-a adaptat la aşteptările şi cerinţele consumatorilor. Asta duce la o supraîncălzire a economiei, care se supraturează pentru că creşte peste potenţialul propriu.

Dacă în 2007-2008 economia avea un potenţial de creştere de 4% şi avansa cu peste 7%, în 2015 - la un potenţial mult mai scăzut, de 3%, din cauza unor dezechilibre structurale - creşterea s-a apropiat de 4% (dacă excludem influenţa nefastă a agriculturii, creşterea din 2015 ar fi fost de peste 5%).

Aşadar, suntem din nou peste potenţial, cu o creştere nesănătoasă care poate duce la o nouă răsturnare de situaţie dacă - aşa cum s-a întâmplat în 2009-2011 - cererea ar scădea brusc.

O legitate nescrisă a economiei spune că dacă un indicator (sau o industrie, un sector din economie) creşte excesiv, acela va fi afectat, la un moment dat, de scăderi excesive. Asta s-a întâmplat şi în anii de criză: după ce în 2007-2008 construcţiile, industria şi importurile creşteau şi cu 40%, scăderile au fost la fel de abrupte în 2009-2011.

Acum, constatăm din nou unele creşteri cu două cifre (de exemplu, la comerţul cu amănuntul şi la construcţiile rezidenţiale), în contextul în care producţia industrială abia dacă avansează cu 5%.

La fel şi cu salariile, mai ales în sectorul bugetar: în 2007-2008, pe lângă faptul că au crescut mult peste productivitate, efectivele de angajaţi au fost umflate mult peste necesar; în 2015, deşi productivitatea n-a cunoscut un salt spectaculos (+4% după estimările oficiale) salariul minim pe economie a crescut de două ori, de la 900 la 1.050 de lei (+10,5%), punând presiuni suplimentare pe buget.

Şi la nivelul creditării avem o asemănare notabilă, în sensul că dacă în 2008 băncile ofereau celebrul credit „doar cu buletinul“, acum oferă împrumuturi doar cu... certificatul fiscal.

Un studiu efectuat de revista financiară „Bloomberg“, în care sunt analizate şansele a 93 de ţări de a intra în recesiune în 2016, precum şi prognoza de expansiune a PIB, situează România printre statele cu risc mediu de recesiune.

Dacă pentru creşterea PIB, mediana răspunsurilor economiştilor intervievaţi este de 3,8% pentru 2016 (ceea ce ne plasează în primul sfert al statelor analizate), riscul de a ne confrunta cu o recesiune este de 1 la 10. Dublu faţă de Polonia, care are şanse de 5% sau Ungaria care are 0% şanse de recesiune. Bulgaria este, de data aceasta, la egalitate cu noi.

Iată că şi acum, ca şi în 2008, contextul internaţional nu arată deloc bine. Dar, la fel ca în urmă cu 7 ani, oficialităţile de la Bucureşti sunt atât de optimiste, încât la o scădere semnificativă a taxelor adaugă creşteri generoase de pensii şi salarii, respectând întocmai reţeta perfectă pentru intrarea într-o nouă recesiune.