Revoluţie fiscală în noul program de guvernare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul schimbă politica fiscală a statului din temelii prin programul de guvernare revizuit, care aduce modificări substanţiale pentru cetăţeni şi companii.

Noul program de guvernare aduce o revoluţie în fiscalitate, măsurile cuprinse în cadrul său fiind criticate nu numai de mediul de afaceri, ci şi de partenerul de coaliţie al PSD, ALDE, care nu este de acord cu unele propuneri.De asemenea, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), care reuneşte 45 de organizaţii sau membri asociaţi din mediul de afaceri, spune că propunerile cuprinse în noul program de guvernare slăbesc încrederea în clasa politică şi în executiv şi ar putea avea ca efect diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, şi deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică şi socială.

Documentul nou, care diferă semnificativ de propunerile cu care a venit PSD în campanie, introduce o serie de măsuri ce măresc povara fiscală asupra companiilor şi cetăţenilor, precum impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate, dar şi „uită” anumite propuneri din primul program de guvernare.

Salariul minim va creşte accelerat, în timp ce este introdus impozitul pe venitul global. Începând cu 2018, veniturile pentru medici nu vor fi impozitate. Numărul de taxe va fi redus la 50, cel mult 10 taxe pentru populaţie (dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate, vinieta) şi maximum 40 de taxe pentru companii. 

Cota de TVA nu va mai fi redusă din 2018, ci Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18% începând cu 1 ianuarie 2019. De asemenea, cota 0 de TVA pentru locuinţe a fost uitată. În schimb, în noua variantă apare o cotă de 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură.

Codul economic a fost amânat un an, Eximbank nu va mai deveni bancă de dezvoltare şi investiţii, consultanţii fiscali şi termenul de „impozit pe gospodărie” dispar, iar acordarea voucherelor de vacanţă se amână până la finalul anului 2018.

Impozit pe cifra de afaceri a firmelor

Impozitul pe cifra de afaceri a companiilor, începând cu 1 ianuarie 2018, este cea mai importantă dintre schimbările pe care le are în vedere guvernul. Noul impozit va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. Va dispărea impozitul pe profit de 16%. Dragnea a motivat măsura prin faptul că multinaţionalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile româneşti.

Noua impozitare urmează să afecteze companiile cu venituri mari, indiferent de profitul pe care îl raportează. Potrivit consultantului fiscal Gabriel Biriş, impozitul pe cifra de afaceri poate fi o frână pentru investiţii sau un impozit pe pierdere şi poate accelera prăbuşirea întreprinderii. Nu în ultimul rând, creează tentaţia pentru evaziune, spune el. Consultantul fiscal Adrian Benţa spune că măsura ne va atrage o nouă procedură de infringement.

Salariu minim de 2.000 lei în 2018

Salariul minim brut va creşte la 2.000 de lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. El va fi diferenţiat pentru cei cu studii superioare, de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020. „În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% - 34% din totalul valorii producţiei obţinute. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie”, arată documentul. Economiştii estimează că majorarea salariului minim la 2.000 de lei va pune o presiune foarte mare pe angajatorul privat.

O firmă nu poate rămâne în faliment mai mult de 2 ani

Legea insolvenţei va fi modificată cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. De asemenea, o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe. Până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ trebuie să-şi reîntregească capitalul şi ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiţii. Firmele care înregistrează constant pierderi vor intra sub supravegherea unei direcţii speciale din cadrul ANAF. Amenzile pentru evaziune şi muncă la negru vor creşte. Inspectorii vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată.

Credite fără dobândă pentru tineri, pentru plata studiilor sau construcţia unei locuinţe

Tinerii vor putea să ia credite fără dobândă garantate de stat până la suma maximă de 40.000 de lei, pentru a-şi plăti studiile, chiria sau pentru a-şi construi locuinţa. Această măsură urmează să fie implementată de la 1 ianuarie 2018.

Potrivit documentului, atât studenţii, cât şi ceilalţi tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcţie al locuinţei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărţile necesare.

Impozit pe venitul global şi taxă de solidaritate

Începând cu 2018, va fi reintrodus impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri. Cu toate acestea, nu este precizată o cotă de impozitare, ceea ce lasă loc posibilităţii impozitării progresive. Va fi implementată procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu, adică statul va şti averea fiecărui cetăţean. Va fi introdusă contribuţia de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie (14.500 lei). Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate. Nu se cunoaşte însă cuantumul ei.

Marile companii de stat, împărţite între două fonduri

Guvernul va crea până cel târziu în primul trimestru din 2018, pe lângă Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), şi un al doilea fond, Fondul Naţional de Dezvoltare (FND), ambele urmând să administreze companiile de stat. Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. FND va prelua companiile aflate la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS), care va fi desfiinţată. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. FSDI va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro şi se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale lor.

Contribuţii la nivelul salariului minim

Contribuţiile se reduc de la 39,25% la 35% din 2018. Vor fi eliminate 4 din cele 6 contribuţii. Rămân aşadar doar contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului la plata către stat.

Firmele vor fi însă obligate să plătească contribuţia pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru. Contribuţiile nu se vor mai plăti în procente egale pentru toţi salariaţii din România, renunţându-se la actualele plafoane privind contribuţiile.

Afaceriştii americani şi nemţi, îngrijoraţi de modificările de politică fiscală 

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham) şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) au avertizat că noul program de guvernare va produce grave turbulenţe mediului economic, periclitând România ca amplasament investiţional.

„Atât eventuala adoptare rapidă, fără consultări şi evaluări de impact, cât şi potenţialul impact economic al măsurilor propuse, generează dezechilibre macroeconomice greu de recuperat şi izolează România din punct de vedere investiţional”, au informat reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).

La rândul lor, oamenii de afaceri germani, consideră că noul Guvern a anunţat modificări fiscale îndreptate împotriva mediului de afaceri, „care constituie un real pericol pentru stabilitatea şi predictibilitatea politicilor economice”.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite