RETROSPECTIVĂ România, „elevul silitor“ care în 2013 a luat doar note mici de la Fondul Monetar Internaţional

RETROSPECTIVĂ România, „elevul silitor“ care în 2013 a luat doar note mici de la Fondul Monetar Internaţional

Germanca Andrea Schaechter conduce delegaţia FMI în România din iulie, când l-a înlocuit pe olandezul Erik de Vrijer

În relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, ne-am îndeplinit numai o parte din măsurile trasate pentru 2013, astfel că primim doar o notă la limita de trecere. Astăzi plătim ultima rată pe acest an la împrumutul din 2009.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ziua de 23 decembrie este trecută ca dată de rambursare – ultima din acest an – a unei rate de 122,3 milioane de euro din împrumutul obţinut de la FMI în 2009. Ocazie cu care „Adevărul“ vă propune o scurtă retrospectivă a anului 2013 din punctul de vedere al relaţiei cu finanţatorii de la Washington.

Dacă în 2011 şi 2012, datorită angajamentelor pe care şi le-a asumat, România a fost catalogată ca „elev silitor“, 2013 a debutat, în ianuarie, cu o amânare pentru primăvară a închiderii „socotelilor“ din vechiul acord, pentru că aproape nimic din ce era prevăzut la acea dată nu fusese bifat.

Economia fusese stabilizată la nivel macro, deficitul bugetar a scăzut la un nivel sustenabil, inflaţia prezenta tendinţe clare de scădere, dar unele reforme punctuale – cum ar fi privatizarea CFR Marfă sau instalarea de manageri privaţi, independenţi, la companiile de stat – au întârziat. Astfel că FMI ne-a lăsat un timp de gândire de câteva luni, iar în iulie ne-a dat o notă la limita de trecere şi evaluarea a fost aprobată.

Iulie: schimbare de macaz

În vară, după vizita delegaţiei FMI în România, Guvernul s-a angajat ca până la finele lunii septembrie să încheie adoptarea setului de măsuri privind reforma sectorului sanitar (numit „pachetul de sănătate“), iar până la sfârşitul anului să încheie şi alte reforme, majoritatea în sectoarele economice.

În pachetul de sănătate este vorba despre măsuri destul de dure, dintre care amintim reducerea numărului de paturi din spitale, limitarea numărului de servicii medicale decontate de stat, limitarea internărilor, limitarea competenţelor spitalelor şi definitivarea listei medicamentelor compensate sau calcularea costurilor de tratament la 130 de boli.

La ce s-a mai înhămat Guvernul

Tot din vara acestui an, avem un nou acord – doar preventiv – cu FMI, în valoare de două miliarde de euro.

Redăm pe scurt, în continuare, principalele măsuri pe care Guvernul s-a angajat în faţa FMI că le va aplica în 2013 şi 2014:

** Taxe mai mari. Calcularea accizei în funcţie de rata inflaţiei (şi decuplarea acesteia de cursul oficial al UE), taxarea construcţiilor speciale, ca şi plata CAS pe veniturile din chirii sunt prevăzute pentru completarea bugetului de stat.

** Scăderea CAS, condiţionată de completarea bugetului. Cotele de contribuţii de asigurări sociale vor scădea (în a doua parte a anului viitor, aşa cum ne-a promis premierul Victor Ponta) numai dacă bugetul nu va avea de suferit.

** Primarii pot mări cât vor taxele locale pe casele şi maşinile persoanelor fizice. Nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea“ autorităţilor locale „pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate“.

** Nu vom putea cere falimentul personal. Guvernul s-a angajat să ia această măsură motivând că, altfel, ar putea fi „subminată“ disciplina de plată a ratelor la credite.

** Bugetarii vor fi tot mai puţini. Executivul a promis că va continua să ajusteze dimensiunea sectorului public.

** Salariile cresc doar dacă vor fi bani. Cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma să crească cu 1 miliard de lei începând de anul viitor, dar jumătate din această sumă va fi distribuită în al doilea semestru şi depinde de evoluţia veniturilor la buget în raport cu aşteptările.

** „Restructurări agresive“ la CFR Marfă. Guvernul şi FMI au decis ca CFR Marfă să fie restructurată „agresiv“, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de companie.
 


România în relaţia cu FMI

Puncte tari
** Economia s-a stabilizat.
** Balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile.
** UE a încetat procedura de deficit excesiv.
** Romgaz a fost listată la bursele din Bucureşti şi Londra.
** Un pachet de 15% din Transgaz s-a adjudecat pe Bursă.

Puncte slabe
** Reforma este incompletă în energie şi transporturi, ca şi în privinţa companiilor de stat.
** Creşterea economică este slabă.
** Sistemul bancar este bine capitalizat, dar rămâne încă destul de vulnerabil la şocuri externe.
** Nu avem un câştigător la privatizarea CFR Marfă.
 


MAI PUTEŢI CITI:

Băsescu respinge Memorandumul cu FMI, din cauza accizei la carburanţi. Board-ul FMI nu va mai discuta scrisoarea. Ponta: Nu mai avem acord

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Board-ul FMI nu va mai lua în calcul scrisoarea de intenţie în şedinţa din 18 decembrie.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să desfiinţeze unele proiecte publice şi să oprească finanţarea altora

Guvernul va redacta în decembrie o listă a investiţiilor centrale şi locale pentru care alocările bugetare vor fi suspendate, apreciindu-se că sunt ineficiente din cauza costurilor şi a termenelor de execuţie depăşite, iar după un proces de reevaluare o parte dintre proiecte vor fi anulate definitiv.

Guvernul a promis FMI că va înainta un nou cod al insolvenţei până în decembrie

Executivul a asigurat Fondul Monetar Internaţional că până la finele lunii decembrie va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenţei, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile şi să asigure „ieşirea rapidă“ a firmelor neviabile.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să nu reducă CAS la anul decât dacă găseşte resurse pentru a completa bugetul

Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: