Restanţele guvernului Ciloş, pe agenda viitorului guvern

În bilanţul Guvernului Cioloş se înscriu mai multe nerealizări care vor trebui rezolvate de viitorul guvern PSD. Pe aceasta „agendă“ a restanţelor se găsesc probleme din domenii variate de la modificarea legislaţiei privind redevenţele, la legea salarizării unitare şi plata subvenţiilor agricole.

Nu trebuie uitate problemele privind investiţiile din infrastrucuiră sau cele din domeniul energietic, în special aplicarea Memorandumului semnat de statul român cu Rompetrol Grup, în prezent KMG International (KMGI).

Proiectul privind legea redevenţelor, aflat în discuţii încă de acum trei ani, este una dintre cele mai mari restanţe ale Guvernului Cioloş. Încă din primele zile de mandat, Anca Dragu, ministrul Finanţelor, anunţa că proiectul legii redevenţelor este destul de avansat şi va fi finalizat în primul trimestru al acestui an, urmând să fie pus în dezbatere publică. Joi, 17 noiembrie, la un an de guvernare Cioloş, ministrul Finanţelor a anunţat că proiectul este finalizat, dar că acesta rămâne să fie aprobat de viitorul Guvern, deşi există încă timp necesar în acest sens. „Nivelul redevenţelor a rămas neschimbat, dar vor fi oferite deduceri pentru investiţiile offshore. Proiectul a fost finalizat la minister, am colaborat şi cu specialişti FMI în acest sens, dar va rămâne de aprobat pentru viitorul Guvern“, a spus Dragu.

Declaraţia de înregistrare în scop de TVA este documentul stufos şi controversat care a dat bătăi de cap antreprenorilor români încă de la începutul anului, ocupând prima poziţie în topul reclamaţiilor de pe site-ul Comisiei de tăiat hârtii. Procedura de înregistrare în scop de TVA era considerată exagerată, iar simplificarea formularului, care conţinea 20 de întrebări şi o listă de documente ce trebuiau anexate, a fost adoptată de-abia în vară, după multe luni în care au curs solicitările din partea firmelor. Chiar şi după modificare, mediul de afaceri a reclamat unele cerinţe din formular.

Legea salarizării unitare

În decembrie 2015, pe site-ul Ministerului Muncii, la capitolul „Programe şi strategii“, era înscris obiectivul elabărării legii salarizării unitare. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea acestei legi era octombrie 2016. Legea nu s-a realizat, însă s-a încercat, totul culminând cu un eşec de proporţii şi cu demisia ministrului Muncii, Ana Costea, în luna aprilie a acestui an. Sub motivarea constrângerii bugetare impuse de Ministerul Finanţelor, dar şi sub presiunea sindicatelor, Costea a întocmit o lege a salarizării unitare care nu a primit sprijinul Guvernului. A urmat demisia ministrului Costea, iar în locul acesteia a fost numit Dragoş Pîslaru. Acesta a încercat să rezolve parţial această problemă şi a propus adoptarea unei ordonanţe (OUG 20/2016) prin care s-au înlăturat anumite inechităţi salariale în sistemul bugetar. Au beneficiat de măsură aproximativ 650.000 de bugetari, începând cu 1 august. Ulterior, Guvernul a decis doar să pregătească un proiect al legii salarizării unitare pentru viitorul Executiv. „Înţeleg că există o majoritate largă a partenerilor sociali care este de acord să lucreze pe acest proiect, dar, pe de altă parte, pornim la această activitate conştienţi că obiectivul nu este de a-l adopta în acest mandat şi că viitorul Guvern şi Parlament îşi vor pune amprenta asupra acestui document“, declara premierul Dacian Cioloş în luna septembrie.

Plata cu întârziere a subvenţiilor în agricultură.

Fermierii au avut mari bătăi de cap în acest an cu încasarea subvenţiilor aferente anului 2015. Sistemul naţional implementat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a funcţionat cu mare dificultate, astfel că plăţile s-au făcut cu mari întârzieri. Au avut loc mai multe proteste ale fermierilor, unii dintre ei au intrat chiar în greva foamei, şi s-a cerut în repetate rânduri demisie ministrului Agriculturii, Achim Irimescu. Într-un final, s-a realizat un nou sistem. Pentru campania 2016, s-au efectuat plăţi în avans, pentru evitarea unei situaţii similare cu cea din campania precedentă, însă viitorul guvern trebuie să găsescă mecanismele necesare care să asigure continuitate in realizarea plăţilor la termenele stabilite

România în pericol să piardă un nou proces la ICSID

Tot despre respectarea unui termen este vorba şi în cazul aplicarii prevederilor Memorandumului semnat de statul român cu Rompetrol Grup, în prezent KMG International (KMGI). Mai precis, acest document expiră la sfârşitul lunii decembrie, iar consecinţele acestui lucru sunt greu de contabilizat, putând însemna pierderea a sute de milioane de euro de statul român. Expirarea acestui termen ar putea fi urmată de continuarea din partea KMGI a procedurilor, demarate în vară, pentru soluţionarea diferendului cu statul romîn la Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din cadrul Băncii Mondiale, atunci când compania din Kazahstan a trimis către autorităţile române o Notificare privind protejarea investiţiilor, în contextul în care au fost indisponibilizate active în valoare de 2,1 miliarde de dolari, care au afectat activitatea şi investiţiile acestei companii în România. La scurt timp, Guvernul Ciloş a pus în aplicare o parte din înţelegerile din Memorandum semnat în 2013 şi a desemnat ca Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), societate desprinsă din Electrica, se va ocupa de înfiinţarea fondului de investiţii alături de Rompetrol şi de scoaterea la vânzare a unui pachet de 26,7% din acţiuni.  Procesul nu a fost derulat până la capăt, iar lucrurile pot lua o turnură neplăcută pentru statul român, în condiţiile în care în situaţii similare, România a pierdut procese cu alte firme la ICSDI sau alte instanţe internaţionale. Totuşi, reprezentanţii Grupului KMG International îşi arată disponibilitate în relaţia cu statul român. Întrebaţi care este poziţia lor în contextul expirării datei de aplicare a memorandumului aceştia ne-au declarat: „KMG International şi-a arătat deschiderea pentru prelungirea memorandumului de înţelegere cu statul român şi continuarea împreună cu Ministerul Energiei a paşilor necesari implementarii acestuia. Grupul îşi menţine şi doreşte să îşi respecte angajamentele şi obligaţiile asumate prin înţelegerea încheiată în 2013 şi aprobată în 2014. Menţionam că în perioada 2014 – 2016 calendarul de implementare a memorandului a fost amânat de 13 ori din diverse motive administrative, independente de KMG International. În repetate rânduri, ne-am exprimat dorinţa de urgentare a punerii în aplicare a acestor măsuri, pentru a demonstra în faţa partenerilor şi a opiniei publice implicarea şi hotărârea Grupului în dezvoltarea economică a României, implicit a sectorului energetic.“