Reorganizarea Finanţelor s-a împiedicat de instanţă. Şeful unei direcţii desfiinţate a dat în judecată Guvernul

Reorganizarea Ministerului Finanţelor a fost pusă pe pauză în instanţă, după ce şeful unei direcţii desfiinţate a dat în judecată Guvernul pentru că şi-a pierdut postul.

Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, până la pronunţarea instanţei de fond, punerea în aplicare a deciziei de desfiinţare a Direcţiei Generale Juridice din cadrul Ministerului Finanţelor şi  înlocuirea acestei structuri cu două noi structuri - Direcţia Juridic şi Reglementare şi Direcţia Contencios.

Guvernul a fost dat în judecată de Ciprian Badea, şeful Direcţiei Generale Juridice.

Instanţa a decis de asemenea că statul trebuie să plătească 4.020 lei cheltuieli de judecată către fostul angajat.

Cine este Ciprian Badea

Ciprian Badea a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul „Murfatlar”, fiind pus pentru o vreme sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Dosarul stagnează de ceva vreme.

„Cu referire la participarea penală a funcţionarilor publici anterior menţionaţi, facem precizarea că aceştia au făcut parte din Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În cazul a două dintre antrepozitele fiscale de producere a băuturilor alcoolice, aceştia au încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluţii de admitere a cererilor în alte condiţii decât cele legale Prin aceste demersuri, funcţionarii publici au contribuit la crearea unui folos necuvenit în favoarea a două dintre cele patru societăţi de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice vizate de anchetă, având şi o contribuţie la producerea prejudiciului în dauna bugetului de stat, determinat de activităţile celor două societăţi”, se arăta într-un comunicat de presă din octombrie 2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ulterior, în data de 11 noiembrie 2016, DNA preciza că procurorii anticorupţie au pus sub acuzare, până la acel moment, 41 de persoane (oameni de afaceri şi funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor şi ANAF) şi 9 firme în dosarul de evaziune fiscală de la Murfatlar, pentru fraude în domeniul producerii şi comercializării băuturilor alcoolice.

În 2016, Badea declara că deţine patru terenuri în Dâmboviţa, două apartamente în Bucureşti şi o casă de vacanţă în Vişineşti, judeţul Dâmboviţa. Badea mai avea un autoturism, depozite de 55.000 de euro şi în anul fiscal anterior primise un salariu de 104.000 de lei, la care se adăugau 260.000 de lei primiţi în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, potrivit News.ro.

Badea a pierdut aceste funcţii abia în acest an. El a fost înlocuit din CA al CEC Bank abia în ianuarie 2020. 

Orban acuză că reforma este întârziată

Premierul Ludovic Orban a declarat ulterior că în acest fel reforma în administraţie va fi întârziată.

„Este vorba de o suspendare decisă până la judecarea pe fond. Sigur, nu pot să nu îmi pun întrebări: Ce treabă există în această procedură? Eu cred că managementul unui minister trebuie să-şi organizeze ministerul aşa cum consideră necesar. Nu suntem la primele astfel de decizii şi aici chiar îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenţie pentru că în elaborarea hotărârilor de Guvern, de organizare şi funcţionare ale Ministerelor, ale autorităţilor administraţiei centrale, conducătorii acestor instituţii au posibilitatea legală de a-şi organiza activitatea în departamente, direcţii, aşa cum consideră ei că este bine. Dacă în felul acesta se suspendă hotărâri de Guvern privitor la reorganizarea unor ministere, reforma în administraţie va fi întârziată pentru că cine ştie când se va ajunge la judecarea pe fond. Suspendarea unui act normativ sau a prevederilor legate de Direcţia juridică nu mi se pare corectă”, a afirmat Orban.

Cum se restructurează Finanţele

Guvernul a aprobat în luna mai o reorganizare a Ministerului Finanţelor, prin care se reduce numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de la 1.917 exclusiv demnitarii, la 1.715 posturi exclusiv demnitari, şi se reduce numărul de secretari de stat de la 6 la 4 posturi şi implicit se reduc 8 posturi aferente cabinetelor acestora.

Astfel, numărul maxim de posturi în Ministerul Finanţelor ar putea fi redus cu 200, iar numărul secretarilor de stat ar putea scădea de la 6 la 4.

Finanţele susţin că au identificat astfel „o serie de măsuri necesare pentru reducerea cheltuielilor cu resursa umană, precum şi pentru îmbunătăţirea proceselor de activitate prin comasarea unor structuri care îndeplinesc aceeaşi funcţiune sau care desfăşoară activităţi conexe, pe de o parte, iar pe de altă parte structuri care desfăşoară şi activităţi cu caracter funcţional, dar şi activităţi cu caracter auxiliar, fiind necesară o separare a acestora şi implicit desfiinţarea acestor structuri şi înfiintarea unor noi structuri corespunzătoare rolului lor”.

„Scopul acestor măsuri este reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea managementului prin scurtarea circuitului informaţional-decizional şi printr-o mai mare coerenţă a acestuia”, afirmă Ministerul.

Proiectul nu prevede însă un impact bugetar al acestor măsuri.

Ce posturi dispar

Din analiza efectuată asupra structurii organizatorice şi de personal a Ministerului, instituţia concluziează că se poate reduce cu 202 numărul maxim de posturi al aparatului propriu al ministerului fără afectarea capacităţii de lucru al acestuia.

„Menţionăm că posturile care vor fi reduse sunt vacante şi ocupate. Pentru posturile ocupate vor fi aplicate prevederile art. 518 şi art. 519 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, după caz. Mai menţionăm că nu există posturi ocupate, de natură contractuală, care vor fi reduse prin această reorganizare. Totodată, reducerea cu două posturi de secretar de stat nu va afecta capacitatea managerială în cadrul ministerului”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.

Totodată, se are în vedere comasarea prin absorbţie a Direcţiei de Programare a Investiţiilor Publice cu Direcţia de Analiză şi Eficientizare a Cheltuielilor Publice prin trecerea activităţilor, atribuţiilor şi personalului Direcţiei de Analiză şi Eficientizare a Cheltuielilor Publice, conform legii, în cadrul Direcţiei de Programare a Investiţiilor Publice din cadrul Direcţiei Generale de Programare Bugetară.

Direcţia de Management a Investiţiilor Publice se reorganizează la nivel de serviciu, respectiv Unitatea de Management al Investiţiilor Publice, în timp ce Direcţia de Politici Publice şi Monitorizare Acte Normative se comasează cu Direcţia pentru Relaţia cu Parlamentul, Sindicatele şi Patronatele rezultând o singură direcţie cu denumirea Direcţia de Politici Publice, Relaţia cu Parlamentul şi Dialog Social.

Proiectul de act normativ prevede, totodată, desfiinţarea Direcţiei Generale Juridice şi înfiinţarea a două direcţii distincte, Direcţia Juridic şi Reglementare şi Direcţia Contencios.

De asemenea, Unitatea de Coordonare a Relaţiilor Bugetare cu Uniunea Europeană trece în subordinea Direcţiei Generale de Sinteză a Politicilor Bugetare şi se reorganizează la nivel de serviciu iar Direcţia Generală Pregătire ECOFIN şi Asistenţă Comunitară se comasează se comasează cu Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale într-o singură direcţie generală, Direcţia Generală Pregătire Ecofin, Asistenţă Comunitară şi Relaţii Financiare Internaţionale.

Alte prevederi se referă la trecerea unor structuri din cadrul Direcţiei Generale de Legislaţie şi Reglementare în Domeniul Activelor Statului în subordinea Direcţiei Generale Management al Domeniilor Reglementate Specific şi reorganizarea Direcţiei Generale de Legislaţie şi Reglementare în Domeniul Activelor Statului la nivel de direcţie, precum şi reorganizarea Direcţiei pentru Administrarea Participaţiilor Statului din subordinea Direcţiei Generale Management al Domeniilor Reglementate Specific la nivel de serviciu.

Direcţia Generală Trezorerie şi Contabilitate Publică urmează să fie desfiinţată, iar Direcţia Generală de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale şi Direcţia Generală de Legislaţie Cod Procedură Fiscală, Reglementări Nefiscale şi Contabile se comasează şi rezultă o nouă direcţie generală, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile.

Iniţiatorii proiectului de HG pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice precizează că măsurile de reorganizare propuse prin document vor conduce la reducerea cheltuielilor şi la îmbunătăţirea proceselor de activitate şi a managementului prin scurtarea circuitului informaţional-decizional şi printr-o mai mare coerenţă a acestuia.

A doua reorganizare în jumătate de an

în luna noiembrie, Guvernul Orban a realizat o altă reorganizare a Ministerului Finanţelor, când s-a stabilit numărul maxim de posturi al aparatului propriu al ministerului la 1.917 posturi, cu 24 mai multe decât la ultima reorganizare făcută de Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor Florin Cîţu spunea atunci că vrea să aibă un minister modern şi suplu, care, de exemplu, să includă un departament de economist-şef, „aşa cum au toate ministerele de finanţe din lume”, departament ce nu se regăseşte însă nici în organigrama anexată la proiectul de reorganizare din noiembrie, nici în organigrama anexată la prezentul proiect.