Reforma pensiilor va fi gata până la finalul anului 2022. Ce promit autorităţile prin PNRR

FOTO Shutterstock

„Piesa de rezistenţă a programului pe care îl propunem pentru români şi România sunt reformele, o serie de transformări esenţiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate şi de care politicienilor mereu le-a fost teamă”, se arată în preambulul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

PNRR abia făcut public miercuri, 2 iunie a.c. promite că „sistemul de pensii va fi reformat, refăcut şi pus pe baze solide”, pentru că în fiecare an „sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026”. 

Redăm principalele aspecte abordate de autorităţi prin PNRR:

- Modificările aduse sistemului de pensii în ultimii ani au condus la o destabilizare bugetară şi probleme majore în asigurarea sustenabilităţii financiare a obligaţiilor bugetare (bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat), cu impact inclusiv asupra ratingului de ţară. Existenţa unor diferenţe între pensiile aflate în plată pentru femei şi bărbaţi, momentul pensionării, tipul de muncă prestată, precum şi o serie de aspecte legate de perioadele de cotizare diferenţiate, ceea ce implică necesitatea stabilirii unei noi formule de calcul şi posibilitatea recalculării acestor pensii.

- Sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire şi de durata scăzută a vieţii profesionale.

- Digitalizarea sistemului de administrare a pensiilor, precum şi de management al contribuţiilor populaţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat (pilonul I de pensii) este redusă.

- Reforma pensiilor este una structurală, care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici şi de asemenea sustenabilitate a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung Exemple de detalii incluse în reformă: 

- Pensiile speciale sunt limitate la nivelul permis de Constituţie 

- Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii şi o indexare automată a pensiilor.

Reforma pensiilor trebuie să asigure echitate

Pensiile: O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar şi sustenabilitate pe termen mediu şi lung pentru sistemul de pensii. Reforma vizează consolidarea capacităţii instituţionale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică.

De asemenea, o altă reformă importantă constă în realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii. Noua lege va asigura sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului şi va respecta principiul contributivităţii în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. 

Legea va conţine o nouă formulă de indexare care să asigure sustenabilitate fiscală, continuarea vieţii active, opţional, în acord cu evoluţia speranţei de viaţă. În acelaşi timp se va realiza o digitizare a dosarelor de pensie şi recalculare pensiilor, proces care se va încheia până în trimestrul 4 din 2022.

Diferenţe uriaşe între pensiile bărbaţilor şi ale femeilor

În pofida creşterii în ultimul deceniu a câştigurilor medii lunare înregistrate atât de femei (+ 70%), cât şi de bărbaţi (+ 65%), disparitatea de gen persistă. Femeile câştigă cu 4% mai puţin decât bărbaţii, fiind cea mai mică rată din UE. În schimb, decalajul de pensii între femei şi bărbaţi este de 28%. În acest sens, prin Componenta 8 - Reforma fiscală şi a pensiilor se abordează şi această provocare prin propunerea unui set de măsuri de reformare a sistemului de pensii prin care în timp să se diminueze decalajul de pensii între bărbaţi şi femei.

Îmbătrânirea demografică, creşterea speranţei medii de viaţă şi neaplicarea unui mecanism de indexare exact şi predictibil au condus la o slabă sustenabilitate financiară a sistemului public de pensii. Anual sunt transferate pentru plata pensiilor sume importante de la Bugetul de Stat la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. În anul 2019 valoarea subvenţiilor primite de la Bugetul de Stat a fost de 2,57 miliarde lei, iar în 2020 aceasta a crescut la 12,45 miliarde lei.

O alta consecinţă a fluxului mare de acte normative, precum şi a lipsei unei politici coerente de investiţii şi actualizare tehnologică şi şcolarizare a personalului, este faptul ca sistemul informatic al CNPP nu a putut ţine pasul organic cu cerinţele tehnologice şi de volum de date în continuă creştere, rămânând actualizat tehnologic la nivelul anilor 2013-2014. 

Aşa se face ca datele istorice ale contribuabililor şi pensionarilor se regăsesc în mare parte (peste 80%) în sisteme informatice învechite (baze de date Fox şi aplicaţii în Vizual Fox Pro – ieşit din suport din 2007) sau pe suport hârtie (în arhive fizice), şi doar 20% (veniturile brute lunare realizate după 01.04.2001, ca baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale) se regăsesc in format digital, în baze de date moderne. 

Digitalizarea serviciilor oferite de către CNPP este, deci, o necesitate. Iar aducerea tuturor acestor date într-un format digital unitar este obligatorie pentru orice plan de digitalizare al CNPP care să susţină procesul de reformă/ recalculare al pensiilor. Nivelul competenţelor digitale ale angajaţilor este redus, atât din cauza faptului că se folosesc sisteme şi tehnologii perimate, cât şi a faptului că nu s-a mai investit în instruire. 

Dincolo de realităţile secolului XXI în materie de evoluţie tehnologică, actualul context pandemic impune necesitatea automatizării şi simplificării interacţiunii digitale cu actorii 2.III.1 Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii externi (cetăţeni, instituţii, guverne) prin oferirea de servicii electronice personalizate, holistice şi sigure (sofisticare 5) pe baza de identitate digitală şi acces de la distanţă. Există diferenţe mari între pensii în funcţie de gen, momentul pensionării, tipul de muncă prestată. 

Pentru persoanele cu caracteristici de altfel similare, prima pensie diferă în mare măsură şi în funcţie de momentul pensionării, problemă pe care noua lege a pensiilor urmăreşte să o soluţioneze. 

Pensionarea la vârste diferite pentru bărbaţi şi femei, cuplat cu o perioadă de contribuţie mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj al nivelului de pensie considerabil între bărbaţi şi femei, element semnalat şi în recomandările EC (RST) din 2019. Se impune o regândire structurală / o normare şi uniformizare a sistemului de calcul al pensiilor, pe baza unor principii solide şi statornice. 

Lipsa unei baze de date unitare şi relevante blochează posibilitatea rulării unor analize pertinente de tip „what-if”, necesare în planificarea strategică a bugetului naţional. Procesele interne şi de interacţiune cu publicul se bazează în principal pe hârtie şi prezenţa fizică, acţionând în contextul pandemic ca un inhibator operaţional major. 

În aceste condiţii, se impune crearea unui cadru normativ care să elimine aceste inechităţi printr-o formulă de calcul clară şi predictibilă bazată pe numărul de puncte realizat şi să stabilească un mecanism predictibil de indexare a pensiilor care să asigure sustenabilitatea sistemului. 

De asemenea, este necesară o politică coerentă de investiţii pentru actualizarea tehnologiei şi formarea personalului astfel încât să ţină pasul cu cerinţele tehnologice şi cu volumul de date în continuă creştere, schimbări necesare pentru creşterea capacităţii CNPP de a livra servicii moderne şi de calitate către beneficiari.

Pensiile private

Contextul generat de pandemia cu COVID – 19, a impus evitarea cât mai mult a contactului fizic, şi a determinat schimbări majore în modul de desfăşurare a activităţii de către societăţi, inclusiv de către administratorii de fonduri de pensii private. 

Activitatea, în relaţia cu participanţii şi beneficiarii fondurile de pensii administrate privat, a continuat să se realizeze în condiţii foarte bune, din perspectiva respectării obligaţiilor legale de transparenţă şi informare a participanţilor, cât şi a respectării obligaţiilor cu privire la actualizarea în permanenţă a evidenţelor şi datelor celor 7,68 milioane de participanţi. 

Cele 7 fonduri de pensii administrate privat, pilon II, au acumulat active nete de 80,19 miliarde lei la finalul lunii martie 2021, în creştere cu 33% comparativ cu luna martie a anului anterior. 

La 31 martie 2021, titlurile de stat şi acţiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat, cu 65%, respectiv 24% din valoarea totală a activelor. 

De asemenea, ponderi semnificative sunt investite şi în obligaţiuni corporative şi fonduri de investiţii. Investiţiile locale ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat un procent de aproximativ 88%, iar din plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (10%) şi dolar american (1%) la finalul lunii martie 2021. 

Fondurile de pensii administrate privat contribuie la finanţarea pe termen lung a economiei reale şi reprezintă o sursă importantă şi stabilă de capital. 

Odată cu maturizarea sistemului de pensii private, pe măsura ce activele fondurilor cresc, se simte nevoia de diversificare a societăţilor în care se realizează investiţiile, în funcţie de domeniul economic în care activează, pentru a asigura o alocare echilibrată nu numai în raport cu diferitele tipuri de instrumente.