Reducerea CAS este o măsură consensuală. 9 motive

Discutiile contradictorii legate de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator sunt sterile. Sunt cateva argumente care ne ajută să convenim că această măsură este consensuală la nivelul clasei politice, investitori, media s.a.

• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este prezenta in toate programele de guvernare propuse de principalele partide politice/ aliante din Romania. In Programul PSD masura este trecuta inca din 2009, in programul USL a fost trecuta ca propunere comuna PSD/PNL. In programul ARD (din 2012) masura apare la pagina 40 ”reducerea ratei totale a contribuţiilor sociale în sarcina angajatorului cu 5 puncte procentuale începând cu 01.01.2015”. 
• Guvernul Ponta a declarat inca de la inceput masura reducerii CAS ca fiind prioritara. Reprezentantii mediuli de afaceri au sustinut si ei permanent masura, din ce in ce mai apasat in 2014, cand au avut loc peste 20 de intalniri ale acestora cu Guvernul. Presedintele Consiliului Fiscal a invocat povara fiscala mare pe munca din Romania, sustinand masura, la pachet cu masurile structurale de imbunatatire a colectarii si reducere a evaziunii fiscale („apare ca evident faptul ca este absolut necesara o reducere a fiscalitatii pe munca,mai ales in conditiile in care aportul fortei de munca la PIB-ul potential trebuie sa creasca semnificativ in anii urmatori pentru a accelera procesul de convergenta reala a economiei”). Media, nu numai cea economica, a sustinut si ea in diverse analize nevoia reducerii poverii fiscale pe munca pentru a stimula oferta agregata, investitiile, crearea de locuri de munca si cresterea economica.
• Nevoia reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator vine din realitatea economica. Pentru a plati 1 euro net unui angajat un angajator scoate acum din buzunar 1,8 euro.Romania are una dintre cele mai ridicate poveri fiscale pe munca si are o pondere ridicata a muncii la negru. Cu 45%, suntem a opta tara din Uniunea Europeana in ceea ce priveste povara fiscala ridicata pe munca (intra aici CAS pensie plus CASS sanatate plus contributia la somaj etc ). Noi avem azi 45% contributii sociale totale dar cota implicita este de 29%. Adica in scenariul in care ar plati corect toti agentii economici s-ar achita 29%, numai ca din cauza evaziunii/poverii fiscale mari unii platesc 45% azi iar altii deloc. Conform Consiliului Fiscal, evaziunea fiscala anuala din CAS este de 19 miliarde ron deci circa 3% din PIB.
• Suntem cu totii de acord ca trebuie redusa dimensiunea muncii la negru/gri si ca trebuie stimulata crearea de noi locuri de munca in sectorul privat. Avem estimate 1,4 milioane persoane care lucreaza la negru, vulnerabilitate aparuta si din cauza poverii fiscale ridicate pe munca.In toate tarile din UE, inclusiv Romania, piata muncii isi revine greu.  România a pierdut 740.000 de salariaţi în perioada crizei. Din mai 2012 pana in martie 2014 s-au creat 120.000 de locuri de munca. Primele patrui luni din 2014 arata bine s-au creat 70.000 de locuri de munca. Ne trebuie mai mult - avem nevoie de cresterea ratei ocuparii, una dintre solutiile structurale de reducere a presiunii pe bugetele de asigurari sociale, sanatate, somaj etc si de iesire de saracie.
• Este consensual ca avem acum o fereastra de oportunitate pentru relaxare fiscala – tabloul economic arata bine. Economia reala, mediul privat, angajatorii, trebuie stimulati. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este o piesa dinr-un pachet pe care am inceput sa-l aplicam inca din 2012 si care va continua. Cat priveste masura analizata aici, sa luam un exemplu. Daca in aprilie castigul salarial mediu brut a fost de 2400, o firma plateste pentru un angajat cu salariul mediu 500 ron iar prin scaderea CAS cu 5 puncte firma va platiI 380 ron. Practic, ramane la dispozitia firmei 120 ron per angajat pe luna. Firmele pot folosi aceasta suma economisita pentru a crea noi locuri de munca (la fiecare 20 de angajati mai adauga unul), pot folosi suma pentru a creste salariile angajatilor cu 5% sau o pot folosi pentru investitii sau consum, caz in care intre 30 si 40% din bani se intorc la buget.
• Este aproape unanim ca efectele macroeconomice ce vor aparea in economie sunt puternice. Prin efectele de multiplicare in economia reala, estimam ca masura se va autofinanta in maximum 9 luni iar alaturi de scutirea de impozit pe profitul reinvestit si de masura de reducere a ratelor la  creditele bancare plus credit fiscal vom avea un impact de 0,8 puncte procentuale in plus la cresterea economica si un plus de 60.000 de locuri de munca intr-un interval de 1 an de la aplicarea pachetului de relaxare. Estimam o cifra minima de reducere a evaziunii fiscale cu 10% anual in acest domeniu. Mizam si pe incasari mai mari la buget din CAS prin cresterea numarului de locuri de munca, cresterea conformarii voluntare si prin faptul ca masura reducerii CAS lasa la dispozitia sectorului privat cel putin 4 miliarde ron pe an. Lichiditate in piata ramane si prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit si prin programul de reducere a ratelor la creditele bancare.
• Iarasi cred ca vom fi de acord ca trebuia ca si prin masuri fiscale sa iesim din paradoxul - Romania la o populatie activa totala de 10 milioane persoane are 4,5 milioane salariati, Ungaria la o populatie activa totala de 5 milioane persoane are 4 milioane de angajati. Dezechilibrele din bugetele sociale pot fi explicate si prin foarfecele legate de scaderea numarului de salariati / contribuabili vs cresterea numarului de persoane inactive.   
• Nevoia reducerii impozitarii pe munca o regasim in recomandarile Comisiei Europene pentru Romania dar si in lucrarile sefei delegatiei FMI in Romania, Andrea Schaechter, unul dintre cei mai buni specialisti din lume in domeniul regulilor fiscale, sustenabilitate fiscal bugetara, fiscal stress s.a. Pe 5 octombrie 2013 Comisia Europeana - Directoratul General pentru Afaceri Economice si Financiare (ECFIN) si Directoratul General pentru Taxare si Uniunea Vamala (TAXUD) publicau Raportul Tax Reforms in EU Member States 2013. Tax policy challenges for economic growth and fiscal sustainability. In capitolul 3, Provocari legate de consolidarea fiscala si o structura a taxarii prietenoasa cu cresterea economica (growth friendly), CE recomanda Romaniei sa treaca la o structura a taxelor deplasand accentul poverii dinspre impozitarea mare pe munca (adica de exemplu, reducerea CAS in cazul nostru) pe taxe mai mari care sa nu distorsioneze cresterea economica (least distortionary taxes)(se da exemplul taxarii indirecte mai mari a consumului - accize, proprietatii si taxele de mediu). Conform estimărilor făcute de specialiştii Comisiei Europene, România avea nevoie şi ar avea şi de unde să facă această schimbare de structură a taxării. O spune Comisia Europeana si in 2012 si in 2013.Detalii am scris aici . In lucrarea coordonata de Salvador Barrios si Andrea Schaechter - The quality of public finances and economic growth, Economic Papers 337|September 2008, Pagina 5 se arata “Moreover, the structure and efficiency of revenue systems can be a factor for long-run growth. Since the tax structure affects labour supply and demand, incentives for investment, risk taking and human capital formation, it can hamper growth potential by creating various distortions” Detalii aici .
• Cred ca se agreeaza ideea ca intr-o negociere se duce o lupta puternica de argumente. Sa avem incredere ca se negociaza febril, cu cartile si studiile macroeconomice pe masa, cu simulari econometrice si analize calitative bine fundamentate. Negocierea a fost dura si argumentata solid de ambele parti.