Reducerea CAS bagă o nouă zâzanie în Coaliţie. Nebuloasele din scrisoarea către FMI

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a aprobat varianta finală a scrisorii convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), însă marea necunoscută o constituie scăderea contribuţiilor sociale cu 3%. Aceasta nu era trecută în draftul de scrisoare apărut recent în presă, însă a fost cerută de către PNL zilele trecute şi are un impact bugetar uriaş, estimat la 3 miliarde de lei.

Executivul a avut mult de furcă cu delegaţia FMI pentru a obţine scăderea TVA la pâine de la 24% la 9%, deşi măsura nu avea ca impact bugetar decât 100 de milioane de lei. Instituţiile financiare internaţionale au obligat statul să crească accizele pentru produsele de lux ca să compenseze diferenţa.

Scăderea  CAS cu trei puncte procentuale ar avea, însă, un impact bugetar imens, trei miliarde de lei, care ar trebui acoperiţi din altă parte în cazul în care se doreşte implementarea acestei măsuri. „Răspunsul dacă se poate sau nu se poate depinde de sursa de finanţare a acestor 3 miliarde. Dacă avem o creştere de venituri din altă parte care să compenseze scăderea de 3 miliarde se poate. E de asemenea o decizie de oportunitate şi economică, dar şi politică, între diferite opţiuni de politici publice: creşterea investiţiilor, scăderea TVA la alte produse, scăderea cotei generale de TVA, scăderea CAS, fie măsuri pe parte de creştere a cheltuielilor, care să stimuleze economia în 2014”, declara Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, în data de 9 septembrie. 

De altfel şi premierul Victor Ponta afirma ieri că o decizie finală în privinţa scăderii contribuţiilor va fi luată în luna octombrie. „Am inclusiv impactul bugetar făcut de către domnul Voinea al diferitelor propuneri enunţate. S-a vorbit de reducerea cotei unice, de reducerea CAS-ului, de toate celelalte, pe măsură ce avem toate datele vedem până la jumătatea lui octombrie de unde putem să tăiem ca să putem să punem în altă parte”, a spus Ponta.

Uite taxa, nu e taxa

Anterior, în presă au apărut mai multe variante ale scrisorii convenite cu FMI, iar ample dezbateri au avut loc în privinţa unor posibile creşteri de taxe. Acestea anunţau introducerea de contribuţii de sănătate pe veniturile realizate din chirii şi impozite mai mari pentru clădiri şi locuinţe, dacă sunt folosite pentru activităţi comerciale. La acestea se adăuga „taxa pe nevastă”, respectiv obligaţia celor cu venituri mari de a plăti contribuţii de sănătate pentru membrii familiei avuţi în întreţinere. 

Premierul Victor Ponta a negat introducerea de noi taxe.

Potrivit Finanţelor, acordul mai conţine prioritizarea investiţiilor publice şi majorarea plafonului garanţiilor de stat de la 2,5 miliarde de lei la 8 miliarde de lei anual. De asemenea, mai este prevăzută majorarea plafonului net pentru împrumuturile acordate de Trezorerie pentru atragerea de fonduri europene de la un miliard de lei la trei miliarde de lei.

Reforme în sănătate şi listări pe bursă

Pe de altă parte, Andreea Schaechter, noua şefă a misiunii FMI în România, insistă puternic pe reformarea sistemului de sănătate. Ministrul Eugen Nicolăescu, care gestionează soarta sectorului sanitar, trebuie să vină în Guvern cu propunerea unui pachet minim de servicii de sănătate, la care să se adauge o asigurare facultativă. Problema este ce va conţine acel pachet minim.

Concomitent, ţara noastră îşi asumă continuarea programului de listări pe bursă. În acest moment are loc listarea Nuclearelectrica, iar în luna noiembrie urmează Romgaz, unde statul vrea să atragă 600 de milioane de euro. Anul viitor trebuie listate Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia.

Problema clauzelor abuzive

O nebuloasă rămâne în privinţa clauzelor abuzive la credite. Anterior, Executivul a tot amânat intrarea în vigoare a prevederii care asigură denunţarea clauzelor abuzive prin procese colective. Aceasta trebuia să intre în vigoare la 1 iulie, dar a fost amânată pentru 1 octombrie. Dacă până acum Banca Naţională a României (BNR) se opunea intrării în vigoare a acestei prevederi, săptămâna trecută instituţia a transmis ministerului Justiţiei că eliminarea clauzelor abuzive nu va afecta stabilitatea sistemului bancar.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite