Reacţia Ministerului Economiei la procesul demarat de canadieni pentru Roşia Montană: „Era responsabilitatea RMGC să obţină autorizaţiile necesare“

Reacţia Ministerului Economiei la procesul demarat de canadieni pentru Roşia Montană: „Era responsabilitatea RMGC să obţină autorizaţiile necesare“

Statul a cedat gratuit licenţa de exploatare de la Roşia Montană în 1999, când a fost transferată de la Minvest Deva la RMGC

Obţinerea autorizaţiilor sau acordurilor necesare proiectului aurifer de la Roşia Montană este responsabilitatea companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), deţinută în proporţie de 80,69% de către firma canadiană Gabriel Resources, iar emiterea acestora se face de către alte instituţii ale statului şi se realizează în condiţiile legii şi nu pot face obiect al unor negocieri, a anunţat Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului.

Ştiri pe aceeaşi temă


Compania canadiană Gabriel Resources a reclamat România la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii (ICSID) de la Washington, solicitând compensaţii pentru pierderile provocate de „blocarea“ proiectului minier de la Roşia Montană. Societatea consideră că „prin acţiunile şi inacţiunile ei, România a blocat şi a împiedicat implementarea proiectului, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, privând efectiv Gabriel de întreaga valoare a investiţiilor“. 
 
În replică, Ministerul Economiei, care deţine indirect 19,31% din proiect prin societatea de stat Minvest Roşia Montană SA, spune că este treaba investitorului să obţină avizele, conform legislaţiei actuale.
„Sublinien că obţinerea autorizaţiilor/acordurilor necesare pentru realizarea proiectului, este responsabilitatea societăţii Roşia Montană Gold Corporation S.A (RMGC). Emiterea acestora se realizează în condiţiile legii de către terţi şi nu pot face obiect al unor negocieri cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului“, a arătat instituţia, la solicitarea „Adevărul“.
 
Mai exact, proiectul nu a demarat pentru că RMGC nu a demonstrat că proiectul este sigur şi nu a obţinut, astfel, acord de mediu pentru exploatare. Acesta ar fi trebuit acordat de către Ministerul Mediului. Proiectul s-ar fi realizat cu cianuri. În total s-ar fi extras 300 de tone de aur şi 1.500 de tone de argint, iar în urmă ar fi rămas un imens iaz de decantare.
 

Fără acord de mediu

 
Guvernul a încercat în anul 2013 să modifice o serie de legi care ar fi permis realizarea exploatării aurifere, însă „legea Roşia Montană“ nu a fost niciodată aprobată din cauza protestelor masive. Draftul în cauză conţinea o serie de prevederi controversate, cum ar fi că statul se obliga să emită din nou avize în cazul în care acestea ar fi fost anulate în justiţie. 
 
De asemenea, RMGC, o companie privată, putea face exproprieri în numele statului român. Aceste prevederi apăreau în textul actului normativ în condiţiile în care RMGC a pierdut de-a lungul timpului mai multe procese privind o serie de avize şi autorizaţii.
 
Avocatul Florin Ciutacu, specialist în drept internaţional şi judecător la Curtea de Arbitraj de la Viena, declara în luna ianuarie, pentru „Adevărul“, că statul are şanse mari să câştige acest proces. Pe lângă lipsa acordului de mediu, autorităţile ar putea indica şi modul dubios prin care RMGC a obţinut licenţa de exploatare. Aceasta a fost deţinută iniţial de către compania de stat Minvest Deva şi a fost cedată în 1999 către RMGC.
 

Activiştii vor proces transparent

 
„Singura şansă a Gabriel Resources de a părăsi România cu banii contribuabililor în buzunar este dacă oficialii din Guvern vor face «blat» sau dacă vor angaja o firmă de avocatură mai apropiată de interesele companiei miniere canadiene, decât de cel naţional“, consideră organizaţia non-guvernamentală Alburnus Maior, care militează pentru salvarea Roşiei Montane. Aceasta cere Guvernului transparenţă totală privind procesul de arbitraj şi ca un reprezentant al organizaţiei să fie prezent la toate audierile care vor avea loc.
 
citeste totul despre: