Războiul analizelor pe tema accizelor suplimentare la motorină şi benzină

Războiul analizelor pe tema accizelor suplimentare la motorină şi benzină

Posibila scumpire a benzinei a stârnit controverse aprinse în blogosferă

În timp ce oficialii de la Palatul Victoria estimează un impact minim, spre zero, al introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi, economiştii cred că măsura fiscală va distruge locuri de muncă.

Uitându-se pe statisticile oficiale referitoare la cheltuielile populaţiei pentru carburanţi şi lubrifianţi, Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta, arată că impactul accizării suplimentare a motorinei şi benzinei va fi mai mic decât estimările oficiale.

Datele statistice spun că impactul creşterii accizei va porni de la jumătate de leu, la 8 lei lunar pentru 92% din populaţie, maximum 14 lei lunar pentru 8% din populaţie. Eu spun că va fi aproape de zero“, afirmă Cristian Socol.

Cred că ar fi necesar să aruncăm o privire şi asupra datelor statistice oficiale. Să ne uităm în Rapoartele INS privind cumpărarea de mărfuri nealimentare pe categorii de gospodării şi medii, în anul 2012 (ultimele date statistice oficiale) la categoria Carburanţi şi lubrifianţi. Vom găsi acolo că gospodăriile de salariaţi (care reprezintă 38% din total gospodării) cheltuie 102,10 lei/lună, deci o creştere de 5-8% va însemna un plus maximal de 5 până la 8 lei lunar. Pentru gospodăriile de pensionari (42% din total gospodării) care cheltuie lunar o medie de 33,4 lei pentru combustibili şi lubrifianţi, impactul maximal probabil ar putea fi de 2 până la 3 lei pe lună. Gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole cheltuie în medie lunar 57,08 lei, aşadar impactul maxim va fi cuprins între 3 şi 5 lei lunar“, argumentează oficialul guvernamental.

„Inflaţie de bocitoare“

Şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, dezbate tema accizelor într-un articol postat pe blogul său de pe platforma www.adevarul.ro. El constată o „inflaţie de bocitoare“, a celor care „se plâng de se cutremură pământul că vor creşte preţurile la alimente pentru români ca urmare a taxei de 30 bani introdusă în Codul Fiscal“.

Argumentul lui Mirel Palada: în anii anteriori, benzina se scumpea cu 77% şi motorina cu 58%, pentru ca în 2012-2013 preţurile să se stabilizeze la aceşti carburanţi (ieftinire cu 2% a benzinei, respectiv scumpire „marginală, reziduală“ cu 1% a motorinei, din mai 2013 până în prezent). Astfel că o inflamare a spiritelor pentru o presupusă scumpire accelerată la carburanţi nu se justifică.

Pe cei convinşi de creşterea automată a preţurilor la alimente, nu vom putea să-i convingem în nici un chip. Le va intra pe o ureche şi le va ieşi pe cealaltă. Dânşii nu vor explicaţii, dânşii vor emoţii, catastrofe, nenorociri. Dar asta nu afectează în nici un fel justeţea argumentelor. Aşa că, dincolo de nevoia de retorică dezastruoasă justificată politicianist, cred că ar fi foarte util să îi investigăm şi pe cei care, politicieni fiind, acum plâng taxa de şapte eurocenţi ca fiind cel mai mare blestem căzut peste români. Să-i judecăm, aşadar, după ce au făcut, nu după ce spun la oră fixă la televizor“, susţine Mirel Palada.

Glăvan: „Pe cine să concediez?“

Replica economistului Bogdan Glăvan la argumentele citate mai sus a venit pe blogul său de pe aceeaşi platformă www.adevarul.ro.

Ţin să precizez faptul că acciza de 7 eurocenţi va avea şi un efect demultiplicator – adică va distruge locuri de muncă. Despre acest efect nu vorbeşte nimeni, dar el există. Deoarece acciza afectează bugetul cetăţeanului – al adevăratului cetăţean, nu «Bugetul cetăţeanului», prezentat de Guvern – venitul disponibil al acestuia va scădea şi, în consecinţă, cheltuielile sale se vor reduce afectând industriile al căror client era până în prezent“.

Concret, „impactul accizei asupra bugetului cetăţeanului Bogdan Glăvan pe anul 2014 va fi de 768 de lei“, estimează economistul.

El arată că, din cauza acestei măsuri fiscale, „voi fi nevoit să îmi reduc cheltuielile în mod corespunzător“, iar în urma acestor reduceri industriile aferente produselor pe care nu le va mai cumpăra vor pierde clienţi. Respectivele industrii „sunt libere să concedieze pe cine vor“. Bogdan Glăvan exemplifică, în acest sens, producătorii de anvelope, spălătoriile auto, furnizorii de piese de schimb, industria articolelor sportive, restaurantele, comercianţii de vinuri şi hotelierii de pe litoral.

Asta-i viaţa, dacă vrem să construim autostrăzi atunci trebuie să facem sacrificii, nu?“, se întreabă, în încheiere, economistul.
 


Cum vrea Guvernul să-i convingă pe benzinari să nu crească preţul carburanţilor

Premierul Victor Ponta, Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, şi Constantin Niţă, ministrul Energiei, au negociat joi cu reprezentanţii companiilor petroliere scăderea cotei de biocarburant care ar trebui majorată, conform legii, începând cu anul viitor la benzină şi amânarea întregului calendar în care această cotă urmează să crească semnificativ în următorii ani. Propunerile vin în contextul în care Executivul încearcă să convingă benzinarii să nu majoreze preţul carburanţilor ca urmare a introducerii accizei de 7 eurocenţi pe litru.

În ultimele zile ale anului 2012, Guvernul a anulat obligaţia cotei de 6% biocarburant în motorină, a amânat creşterea cotei la 7% în motorină pentru 2016 şi a stabilit pentru acest an, pentru benzină, un conţinut de biocarburant de minimum 5%, în loc de 6%. Atingerea acestei cote de 6% a fost fixată atunci pentru anul 2014.

Acum, Guvernul negociază însă cu reprezentanţii companiilor petroliere nu majorarea, ci scăderea cotei prevăzute pentru anul viitor la benzină şi amânarea întregului calendar de majorare, potrivit Mediafax.

Reducerea emisiilor ar putea fi amânată
 
O altă facilitate care va fi acordată companiilor este amânarea cu trei ani, respectiv până în 2019 în loc de până în 2016, a datei până la care furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină mai bună calitativ. La rândul lor, distribuitorii finali de benzină vor comercializa doar din 2018, în fiecare staţie de distribuţie pe care o deţin, acest tip de benzină.

În acelaşi timp, companiile petroliere nu vor mai fi obligate să reducă până la sfârşitul anului viitor din emisiile de gaze cu efect de seră, generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie a carburantului şi energia furnizată, ci li se va acorda timp până în 2020 să îşi îndeplinească această obligaţie.

Reprezentanţii companiilor petroliere, printre care OMV Petrom şi Rompetrol, dar şi oficialii ambasadei Kazahstanului la Bucureşti, ţară care deţine, prin KazMunaiGaz, pachetul majoritar de acţiuni la grupul Rompetrol, au venit joi la Guvern pentru a discuta cu premierul Ponta despre acciza la carburant.

La discuţii a participat şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Într-o intervenţie la Palatul Cotroceni încheiată cu puţin timp în urmă, preşedintele României, Traian Băsescu, a criticat propunerile lui Victor Ponta.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: