Raport: Vârsta medie a maşinilor din România a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2016 şi e mai mare decât media europeană

Numărul total de autovehicule aflate în circulaţie în România a crescut în perioada 2008-2014 cu 21%, până la 4,9 milioane de autovehicule, însă vârsta medie a parcului auto naţional a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu 4,6 ani mai mult decât media Uniunii Europene, potrivit unei analize efectuate de către firma de consultanţă PwC România.

Concomitent, ponderea autovehiculelor mai noi de 2 ani a scăzut de la 22% din totalul parcului auto la doar 4%. Acest lucru poate fi explicat şi prin majorarea vârstei autovehiculelor second hand înmatriculate. Astfel, vârsta medie a vehiculelor second hand înmatriculate în România este de peste 10 de ani.   

„Constatăm că în ultimii 6 ani de zile, de când formula taxei de primă înmatriculare a fost pusă în acord cu regulile comunitare, parcul auto din România a îmbătrânit simţitor, astfel încât, continuând în ritmul actual, vârsta medie a parcului auto va creşte la 14 ani până în 2020, ducând la creşterea emisiilor poluante, dar şi punând probleme de siguranţa traficului“, a declarat Daniel Anghel, partener pe partea de consultanţă fiscală în cadrul PwC România, unul dintre autorii analizei. 

Rata anuală de înnoire a parcului auto, adică ponderea autoturismelor noi înmatriculate în totalul flotei auto, este de 1,4% în România, faţă de media europeană de 5,1%. 

România a înregistrat un vârf de înmatriculări de autoturisme noi în 2007, urmat de o scădere abruptă în timpul crizei economice şi o tendinţă constantă de scădere după aceea. 

România, ca Olanda

„Analiza raportului dintre autoturisme noi şi second-hand în ţările UE arată că România este mai apropiată de pieţele tradiţionale second hand (cum sunt Olanda sau Portugalia), fiind o piaţă diferită decât cea a producătorilor tradiţionali de autovehicule (Germania, Franţa, Spania şi Italia) – în care ponderea autovehiculelor noi înmatriculate este sensibil mai mare. De asemenea, situaţia din România este diferită şi de cea a altor ţări din regiune precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, unde ponderea achiziţiilor de autovehicule second-hand este mult mai mică“, se arată în comunicatul primit. 

Programul „Rabla“ a fost bun, dar nu suficient

„În scopul stimulării vânzărilor de autoturisme noi au fost adoptate o serie de măsuri, cum ar fi programul Rabla, care vizează reducerea vârstei medii a flotei auto prin stimularea casării maşinilor vechi şi a achiziţionării de autoturisme noi. Programul a fost eficient în îndeplinirea obiectivelor sale. Cu toate acestea, impactul economic al programului nu a fost suficient pentru a schimba tendinţele pieţei“, a adăugat Bogdan Belciu, partener pe segmentul consultanţei pentru management în cadrul PwC România, de asemenea unul dintre autorii analizei. 

Un nou sistem de taxare?

„Analiza noastră arată că actualul sistem de taxare existent în România nu reuşeşte să stimuleze într-o măsură satisfăcătoarea înnoirea parcului auto. Pentru a schimba situaţia, ar fi necesar ca ţara noastră să ia în calcul un nou mecanism de impozitare al autovehiculelor – care să ţină cont nu atât de capacitatea cilindrică, aşa cum este în prezent, ci de elemente precum nivelurile de emisii ale autovehiculelor şi normele Euro ale motoarelor acestora. Desigur, acest sistem s-ar putea aplica gradual numai autovehiculelor înmatriculate după intrarea în vigoare a unui pachet legislativ conturat in acest sens  şi oferind o perioadă de graţie cu un termen rezonabil“, a mai declarat şi Daniel Anghel. 

Haos cu taxa auto şi timbrul de mediu

Persoanele care vor restituirea taxei de poluare sau a taxei auto, sub diversele forme sub care a fost aplicată în perioada 2007-2013, pot depune solicitarea până la sfârşitul anului 2020, statul urmând să facă plata în tranşe anuale, timp de cinci ani. Aşa prevede un ordin comun semnat de ministrul Mediului şi de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat în Monitorul Oficial.

Ordinul aprobă procedura de restituire a sumelor prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă 9/2013 a Guvernului privind timbrul de mediu pentru autovehicule, modificată şi completată prin Ordonanăţa Guvernului numărul 40/2015.

În noiembrie 2014,  Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că sistemul de rambursare a taxei auto din 2008, prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă 9/2013 care instituie timbrul de mediu, contravine dreptului UE. Într-o altă speţă, Curtea de Justiţie a UE a decis, în aprilie 2015, că timbrul de mediu este discriminator. 

Potrivit Profit.ro, ordinul conţine o capcană: pentru toate maşinile la care se restituie taxele auto proprietarilor actuali, în cazul vânzării, cumpărătorul va fi obligat să plătească timbrul de mediu, deoarece Ordonanţa 40 extinde aria de aplicare a timbrului şi la acest tip de transcriere a dreptului de proprietate. Astfel, dacă proprietarul actual se bucură că a recuperat o taxă plătită la prima înmatriculare a vehiculului în ţară, când va dori să o vândă, va trebui să găsească un cumpărător dispus să plătească statului un timbru de mediu cu o valoare mult mai mare decât taxa recuperată de el, pe care, în lipsa cererii lui de restituire, statul nu l-ar mai fi putut percepe.