Raiffeisen Bank dă în judecată România la Tribunalul Internaţional de pe lângă Banca Mondială din cauza legii privind darea în plată

Raiffeisen Bank dă în judecată statul român la nivel internaţional, banca austriacă demarând procedurile pentru acţionarea în instanţă a României la ICSID, tribunalul de pe lângă Banca Mondială, din cauza legii privind darea în plată. Banca a notificat deja Ministerul Finanţelor în privinţa procedurii de arbitraj, acesta fiind un pas procedural care trebuie îndeplinit obligatoriu în disputa cu statul român.

„Ministerul Finanţelor Publice confirmă primirea scrisorii trimise de Raiffeisen Bank Internaţional. Solicitarea băncii este deja în analiza experţilor din cadrul ministerului“, arată instituţia, potrivit Hotnews.ro. Ministerul se va consulta cu iniţiatorul legii, respectiv deputatul Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea, dar şi cu Banca Naţională a României (BNR). De asemenea, Ministerul Finanţelor precizează că mai întâi va studia răspunsul pe care Curtea Constituţională a României (CCR) îl va da pe excepţiile de neconstituţionalitate a legii, ridicate de către bănci. Joi la ora 15.00 existau 157 de excepţii de neconstituţionalitate care trebuie judecate de către curte. Principala problemă invocată de către bancheri o constituie aplicarea legii şi la creditele deja acordate.

Ce prevede legea dării în plată

Legea privind darea în plată permite românilor care nu mai pot să îşi plătească ratele să predea locuinţa băncii creditoare, fără a mai rămâne datori cu alte sume de bani. Până la adoptarea actului normativ, rămânea un rest de plătit, fie din scăderea valorii locuinţei, fie din penalităţile impuse de instituţiile financiare. Mai exact, după criza financiară din 2008 preţul imobiliarelor a scăzut cu 40-50% faţă de boom-ul înregistrat anterior, astfel că garanţia nu mai acoperă acum valoarea creditelor. De asemenea, leul s-a depreciat puternic faţă de euro sau francul elveţian, care înainte de criză aveau valori mult mai mici. Deprecierea leului a dus, în timp, la creşterea ratelor pentru românii cu credite în valută, care s-au văzut apoi în poziţia de a-şi pierde casele în favoarea băncii. Problema o constituia faptul că rămâneau datori în continuare cu diferenţa.

Dezbateri timp de un an

Legea dării în plată a fost în dezbatere publică timp de aproape un an, iar la finele lui 2015 trecuse deja o dată de Parlament, dar a fost întoarsă de către preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, bancherii au obţinut două concesii în Legislativ: neaplicarea legii asupra creditelor acordate prin programul „Prima Casă“ şi impunerea unei limite de 250.000 pe valoarea creditului, pentru a descuraja speculaţiile imobiliare. Legea a fost promulgată de data aceasta de către preşedintele Iohannis, însă bancherii tot nemulţumiţi au fost şi au atacat, în mai multe luări de poziţie, prevederile acesteia.

CSM: Ingerinţă în justiţie a bancherilor

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a considerat că Steven van Groningen, preşedinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi director executiv al Raiffeisen Bank România, a făcut o serie de afirmaţii de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său. CSM s-a referit la o scrisoare pe care Consiliul Patronatelor Bancare a transmis-o către CSM, Ministerul Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii şi curţilor de apel, unde bancherii vorbesc despre practica neunitară a instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre bănci şi clienţii acestora în procesele privind creditele în valută, în special în franci elveţieni.

„Prin comentariile privind modul în care ar trebui interpretate anumite reglementări interne şi europene pentru acordarea şi rambursarea creditelor în valută exprimate în cuprinsul scrisorii, au fost puse la îndoială soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea clienţilor băncilor“, a arătat CSM.

Imediat după ce aceasta a apreciat afirmaţiile drept ingerinţă în justiţie, Consiliul Patronatelor Bancare a revenit şi a afirmat că nu a urmărit vreo imixtiune în justiţie, ci a trimis misiva cu intenţia „de a releva soluţii diamentral opuse date de instanţe în cazuri identice“ şi de a pune la dispoziţie „informaţii şi expertiză tehnică în ceea ce priveşte funcţionarea produselor şi serviciilor financiare“.

Urmează decizia CCR

De partea cealaltă, deputatul Daniel Zamfir salută decizia CSM. „Pe lângă faptul că ceea ce a făcut van Groningen afectează imaginea instanţelor de judecată şi reprezintă o ingerinţă în treburile justiţiei, CSM-ul vorbeşte şi despre presiunea pe care băncile din CPBR o fac asupra judecătorilor pe viitor. Şi nu uităm că, pe lângă sentinţele ce urmează a fi pronunţate, urmează să se pronunţe şi Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitarea legii dării în plată“, a scris Zamfir pe Facebook.