Racordarea la gaze va fi de-acum înainte gratuită. Şi nu prea. Milioane de români vor suporta gratuitatea pentru câţiva

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Consumatorii casnici care vor să se racordeze la reţeaua de gaze vor putea face acest lucru gratuit, de acum încolo. Cu toate acestea, „gratuitatea” pentru unii va fi plătită ulterior de ceilalţi consumatori.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a adoptat vineri un ordin care prevede că racordarea la reţeaua de gaze naturale va fi gratuită pentru toţi consumatorii casnici. Ordinul, publicat de e-nergia.ro, prevede că operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale va suporta costurile necesare racordării la gaze pentru solicitanţii din categoria viitori clienţi casnici şi noncasnici, adică şi persoane fizice, dar şi firme.

În vederea racordării la sistemul de distribuţie, solicitanţii, viitori clienţi finali casnici, vor trebui să depună la operatorul sistemului de distribuţie o cerere de racordare. Cererea va fi însoţită şi de o serie de documente, precum documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra terenului/terenurilor şi/sau construcţiei unde sunt amplasate obiectivele/sistemele pentru care se solicită racordarea; documente de identificare ale solicitantului; se depune actul de identitate, pentru persoanele fizice, respectiv certificatul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru persoanele juridice şi, după caz, mandatul; alte înscrisuri pe care solicitantul consideră necesar să le depună în susţinerea cererii.

După depunerea cererii de racordare, va avea loc evaluarea acesteia, urmată de stabilirea soluţiei tehnice pentru realizarea obiectivului sau conductei necesare racordării şi a racordului, proiectarea şi execuţia lucrărilor, dar şi recepţia şi punerea în funcţiune.

Ce costuri implică racordarea

Un client care vrea să se racordeze la gaze trebuie să plătească pentru trei lucruri: extinderea reţelei de distribuţie, în cazul în care investiţia nu este fezabilă şi nu a fost făcută deja, branşamentul şi instalaţia de utilizare interioară.

O instalaţie de utilizare interioară pentru o casă costă circa 1.000-1.500 de euro, un branşament costă circa 1.600 de lei, însă cea mai scumpă componentă este reţeaua de distribuţie, care ar putea costa chiar şi 50.000-100.000 euro. Cei care locuiesc în zone în care reţeaua de gaz nu a ajuns încă trebuiau să plătească şi pentru această componentă, până acum, dacă solicitau racordarea. Ordinul ANRE schimbă tocmai acest lucru. „Legea face referire la reţeaua stradală şi la extinderea reţelei de distribuţie”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliţă. Aşadar, costurile cu extinderea reţelei de distribuţie vor fi suportate de acum încolo de operatorul sistemului de distribuţie a gazelor, iar restul costurilor rămân în sarcina consumatorului.

Gratuitatea, suportată de alţii

Însă „gratuitatea” racordării nu va costa chiar nimic. Asta pentru că operatorul care a suportat costurile racordării la gaze îşi va putea recupera ulterior banii prin tarifele de distribuţie, mai stabileşte ordinul ANRE. Tariful de distribuţie este o componentă din factura finală la gaze şi este stabilit la intervale regulate de către ANRE. Aşadar, tariful de distribuţie are un impact direct asupra preţului pe care îl plătim pentru a beneficia de gaze.

Aşadar, ce se va întâmpla este că atunci când un consumator sau mai mulţi vor cere operatorului să îi extindă reţeaua până la poartă, costul acestei lucrări se va duce în tariful de distribuţie al acelui operator, care se va majora. Cine va plăti acel tarif mai mare? Toţi abonaţii acelui operator.

„Alţi consumatori vor plăti racordarea celorlalţi, nu cel care se racordează. O să fie 10.000-100.000 de români fericiţi şi 3 milioane de români necăjiţi. Există oameni care şi-au construit cartiere întregi şi nu le-au racordat la gaze până acum pentru că era scump. Acum îşi vor face repede actele ca să racordeze gratis aceste case”, afirmă Dumitru Chisăliţă.

Această situaţie este convenabilă şi pentru operatorii de distribuţie, mai afirmă expertul. Pe de o parte, aceştia pot „ascunde” cheltuieli în costul investiţiei pentru extinderea reţelei. „În spatele unor lucrări de investiţii se pot ascunde foarte multe alte costuri. Una e când fac o investiţie pentru mine şi sunt atent ce costuri am şi alta e când vine operatorul să construiască 5.000 de km. Pot să îşi bage tot felul de costuri şi să îşi umfle nişte facturi”, afirmă Chisăliţă. Pe de altă parte, potrivit lui, cu cât o să facă mai multe conducte, cu atât un operator o să aibă o profitabilitate mai mare şi acest lucru poate duce din nou la creşterea tarifului de distribuţie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite