Promovarea externă a economiei româneşti: un dezastru folositor doar pentru sinecurişti

Modul în care România şi-a promovat în trecut exporturile în alte ţări a fost dezastruos: am avut reprezentanţi în state exotice care nu erau interesate să importe nimic de la noi, am plătit cu salarii mari consilieri nepregătiţi, detaşaţi din privat, iar firmele se promovau doar cu pliante, arată un raport al Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi a descoperit că, în anii 2014-2017, România şi-a promovat slab şi prost, la târgurile din străinătate, prin consilieri şi prin misiuni economice, firmele care vor să exporte bunuri produse în ţara noastră.  Potrivit unui raport al instituţiei, România a acordat ajutoare de minimis pentru promovarea exporturilor în mod discreţionar, existând situaţii în care unele firme care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate impuse au beneficiat de sume semnificative din bugetul de stat. Deşi avea obligaţia legală de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a făcut acest lucru. Totodată, birourile de promovare comercial-economice din străinătate nu aveau o bază de date prin care să fie evidenţiate oportunităţile de export pentru exportatorii români actuali sau potenţiali.

Detaşări din privat pe bani de la stat

Aproximativ 40% din consilierii economici trimişi în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu erau angajaţi specializaţi din cadrul ministerului, în perioada analizată. În schimb, o mare parte din cei aflaţi la post erau persoane detaşate temporar în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, din societăţi comerciale sau alte instituţii ale statului, cu scopul ocupării unui post în reţeaua externă, pe perioade de 1 an sau 6 luni.

Curtea de Conturi a subliniat în mod clar că scopul pentru care aceste persoane au fost detaşate a fost acela de a fi trimise ulterior la post în cadrul birourilor din străinătate pe diverse funcţii. Totodată, instituţia susţine că nu au fost respectate prevederile legale privind detaşarea, adică ministerul nu şi-a motivat interesul pentru persoanele respective. „Această practică a creat premise ca persoanele care au fost detaşate în cadrul ministerului să nu-şi îndeplinească atribuţiile pe funcţiile suport pe care au fost detaşate”, arată instituţia de control.

Salarii umflate

Interesul pentru plecarea la post, în reţeaua externă, poate avea drept explicaţie beneficiile salariale, afirmă Curtea de Conturi. Acestea sunt net superioare celor pe care le-ar putea obţine în ţară. O treime din cheltuielile salariale pe care le-a avut Ministerul pentru Mediul de Afaceri a mers la consilierii economici din reţeaua externă

Mai precis, în 2017, plăţile aferente cheltuielilor salariale la nivel de minister erau de 32 milioane lei, în timp ce plăţile aferente cheltuielilor salariale din birourile de promovare externă erau de 11,3 milioane lei. Acest lucru se întâmplă în contextul în care existau 335 angajaţi în total, în minister, iar doar 83 de persoane lucrau în birourile de promovare.

Totodată, Curtea de Conturi subliniază că o pondere semnificativă din personalul care ocupă posturi de consilier economic în reţeaua externă nu deţineau studii de specialitate, ceea ce a adus riscuri pentru îndeplinirea scopului de a promova exporturile româneşti.

Consilieri în ţări exotice, fără import din România

Curtea de Conturi mai subliniază că existau consilieri externi în locaţii îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor româneşti nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea înfiinţării sau menţinerii unei funcţii în acest sens.

De exemplu, România avea un consilier şi un birou de promovare a exporturilor în Havana, Cuba, care era pe locul 132 în ierarhia ţărilor în care exportă România. Alţi consilieri existau în Buenos Aires, Argentina, care era pe locul 75, în Doha, Quatar  - locul 84, şi Astana, Kazahstan - locul 78.

Totodată, în ţările respective, România nu a participat cu standuri la diverse târguri de promovare a exporturilor, deşi una din atribuţiile consilierilor este de a sprijini organizarea de acţiuni promoţionale destinate majorării exportului prin târguri şi expoziţii.

Promovare doar cu pliante

În perioada 2014-2017, România a cheltuit 149,8 milioane lei, adică 91% din fondurile totale alocate prin Programul de promovare a exporturilor, pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale.

Curtea de Conturi remarcă faptul anumite firme au fost selectate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale şi implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deşi nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege.

În perioada menţionată, au beneficiat de ajutoare de minimis în valoare totală de 88,7 milioane lei, un număr de 843 firme, media anuală a ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 51.142 lei/firmă/an, în anul 2014 şi 62.551 lei/firmă/an, în anul 2017.

Totodată, instituţia a remarcat că o serie de firme participă constant, în fiecare an, la evenimentele aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele şi de mai mult de 4 ori într-un an, cu toate că reglementările în vigoare prevedeau un număr maxim de 4 participări.

Mai mult, autorităţile române au făcut plăţi suplimentare din cauză că au luat în considerare prea multe firme care urmau să participe la târguri, dar care în cele din urmă nu s-au prezentat. De exemplu, la Târgul SIAL Paris 2016, cel mai important eveniment mondial dedicat industriei alimentare, ministerul a plătit direct organizatorului francez o chirie de 248.097 euro, plus taxe obligatorii şi utilităţi în sumă de 23.990 euro, pentru participarea a 55 de firme expozante. În realitate, la eveniment au fost prezente efectiv doar 42 de firme, din care 3 firme au fost prezente doar cu pliante.