Producţiile agricole record ale României pot continua numai prin dezvoltarea sistemului de irigaţii
0
România a înregistrat anul trecut cele mai mari producţii de porumb şi floarea-soarelui din Uniunea Europeană, dar ca acestea pot continua şi în viitor numai prin dezvoltarea sistemului de irigaţii, cea mai ieftină opţiune fiind canalul Siret-Bărăgan.
Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) şi fost ministru al agriculturii între anii 1994 şi 1996 şi 2010 – 2012, este de părere că, pentru ca producţiile record înregistrate în ultima perioadă să poată fi confirmate şi în viitor este nevoie de dezvoltarea sistemului de irigaţii.
Valeriu Tabără consideră că esenţial pentru acest domeniu este continuarea construcţiei canalului Siret-Bărăgan, mai eficient din punctul de vedere al costurilor. „Am rezerve mari faţă de sistemul de irigaţii care foloseşte tehnologia de ridicare a apei din Dunăre, utilizată în sudul ţării, pentru că presupune costuri mari, în special cu energia electrică. Acest canal, Siret-Bărăgan, va folosi metoda gravitaţională de transport a apei, o metodă mai ieftină decât cea folosită în sudul ţării”, precizează preşedintele ASAS.
„Eu am adus în discuţia publică, în urmă cu aproape 10 ani, acest subiect, al canalului Siret-Bărăgan. Atunci, am avut şi o estimare a costurilor proiectului, între 3,4 şi 3,8 miliarde de euro. Acum, cred că ar costa între 5 şi 6 miliarde de euro. Dar aceste cheltuieli pot fi recuperate într-un timp relativ scurt. Şi, de asemenea, trebuie precizat că o astfel de construcţie are funcţionalităţi multiple, pe lângă irigaţii, canalul poate fi utilizat şi pentru captarea volumelor de apă suplimentare”, subliniază Tabără.
Viziunea preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice asupra dezvoltării sistemelor de irigaţii din România este aceea de a folosi optim resursele de apă. „Se poate construi un canal care să plece din zona Turnu Severin şi să meargă spre estul ţării, prin Câmpia Română. Ar fi un canal care ar colecta apele care vin din zona de munte. De asemenea, cred că trebuie dezvoltate şi aşa-numite sisteme locale de irigaţii. Sunt zone sau regiuni care au surse de apă ce se pot utiliza la irigaţii. De exemplu, în staţiunea Lovrin din judeţul Timiş există apă freatică ce permite irigarea a 300-400 de hectare. Mai este un sistem de acest tip, care se poate dezvolta, în Mănăştur”, detaliază Valeriu Tabără.
Ministerul Agriculturii şi-a propus ca, până în anul 2020, suprafaţa arabilă irigată a României să ajungă la 2 milioane de hectare (de menţionat că, în anul 1989, România avea un sistem de irigaţii care acoperea 3,2 milioane de hectare).
„Această ţintă poate fi atinsă în următorii ani, ba chiar poate fi şi depăşită, dacă se vor finanţa şi încuraja, alături de sistemele mari de irigaţii, şi cele locale” este de părere Valeriu Tabără. La începutul acestui an, ministrul agriculturii, Petre Daea, anunţa că Guvernul şi-a propus să cheltuiască 1,1 miliarde de euro, pentru a atinge obiectivul propus, de 2 milioane de hectare irigate.
Se încarcă comentariile...
