Preşedintele INS: Populaţia României a îmbătrânit 6-7 ani în ultimii 27 ani

Preşedintele INS: Populaţia României a îmbătrânit 6-7 ani în ultimii 27 ani

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că vârsta medie a populaţiei din România a crescut cu 6-7 ani în decurs de 27 ani. De asemenea, vârsta medie la care româncele nasc primul copil s-a mărit, indicând o degradare a ratei fertilităţii.

Invitat în cadrul emisiunii ZF Live, preşedintele INS, Tudorel Andrei, a prezentat o analiză a evoluţiei demografice a României post-comuniste. Cei doi factori responsabili pentru schimbările demografice principale sunt identificaţi de Tudorel Andrei ca fiind creşterea vârstei medii la care româncele nasc primul copil şi creşterea vârstei medii a populaţiei a României.

Din 1975 până în 2014, vârsta medie la care femeile avea primul copil a crescut de la 20 ani la 27-28 ani, conform datelor INS. Deşi acest fenomen este firesc odată cu emanciparea populaţiei şi dispariţia statului totalitar care promova politici radicale de creştere nesustenabilă a populaţiei, preşedintele INS avertizează că „Avem una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii la nivel european.”

În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei României, aceasta a crescut atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Dacă în anul 1992, vârsta medie a populaţiei urbane era de 35 ani, în 2014, ea a crescut la peste 40 ani. Populaţia rurală, în schimb, a înregistrat o creştere mai uşoară a vârstei medii, de la 37 ani în 1992 la 40,4 în 2014.

„Vârsta medie a populaţiei, atât a României, cât şi pe cele două medii (rural/urban – n.r.) a crescut cu aproape 6-7 ani. În decurs de 27 de ani, populaţia României a îmbătrânit cu 6-7 ani. [...] Înseamnă o degradare a piramidei vârstelor, atât în urban, cât şi în rural“.

Ponderea demografică a mediilor rural şi urban

Cu privire la ponderea populaţiei din mediul rural, respectiv urban, Tudorel Andrei a spus că „Structura urban/rural în România este asemănătoare cu structura urban/rural din Polonia, dar este diferită faţă de alte ţări din apropierea noastră“.

În România anului 2015, 56% din populaţie locuia în mediul urban, iar 43-44% în mediul rural. În Uniunea Europeană, în schimb, datele indică faptul că populaţia urbană reprezintă 70% din total, în vreme ce populaţia rurală constituie doar 30%.

Datele INS relevă şi faptul că ponderea populaţiei urbane a stagnat din 1990 când a atins nivelul de 54%, după o creştere vertiginoasă de la 32% în 1960. „Partea de urbanizare trebuie legată de ce anume înseamnă activitatea economică la nivelul ţării respective. Este uşor să treci o localitate din zona urală în zona urbană, dar trebuie să asiguri infrastructură şi condiţii de viaţă. Obligatoriu, acest proces este legat de dezvoltarea unor sectoare care să susţină dezvoltarea economică a ţării”, explică preşedintele INS.

Dacă tendinţa de industrializare forţată imprimată de comunism a impus un flux demografic dinspre mediul rural înspre cel urban, acesta s-a inversat dupa 1990. După căderea comunismului, fenomenul de de-industrializare a corectat tendinţa migraţionistă. Astfel, în 2014, mişscarea populaţiei dinspre rural înspre urban a coborât la 21%, faţă de 37% în 1970.

Viitorul agriculturii

Rata de ocupare a forţei de muncă din mediul rural de 62% este foarte apropiată de cea din mediul urban aflată la nivelul de 61,5%. Deşi agricultura constiuie doar 5% din Produsul Intern Brut, rata de ocupare a populaţiei totale pe care o oferă acest sector este de aproape un sfert, cu 23-24%. „Ruralul va reprezenta un factor important de dezvoltare a societăţii româneşti, din punctul de vedere al cererii şi sper că şi al ofertei pentru perioada următoare“, a menţionat Tudorel Andrei.

De asemenea, el a adăugat: „Ne-am propus să organizăm o masă rotundă pe această problemă de importanţă vitală pentru România. [...] Şi aici este o altă problemă, România deţine aproape 33% din numărul exploataţiilor agricole la nivel european, avem suprafaţe foarte mici pe exploataţia agricolă“.

Pentru o împrospătare a bazei sale de date, INS îşi propune să realizeze un nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, în anul 2021.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările