Povestea miliardului de euro pierdut prin cenuşa industriei româneşti

Povestea miliardului de euro pierdut prin cenuşa industriei româneşti

România a primit certficatele de emisii având ca referinţă anul 1989, când industria duduia, astfel că a rămas cu un surplus consistent odată cu închiderea fabricilor FOTO Adevărul

România a pierdut mai bine de un miliard de euro, bani pe care îi putea avea la dispoziţie dacă îşi valorifica surplusul de 300 de milioane de certificate de emisii. Însă ţara noastră nu a reuşit vreme de ani buni să îşi vândă aceste certificate, iar acum este prea târziu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Colapsul industriei româneşti de după 1990 a ascuns în cenuşa sa o nestemată: România avea un surplus de certificate de emisii de carbon. Acestea valorau între 1,2 şi 2,5 miliarde de euro, însă statul s-a ocupat superficial de ele şi a pierdut orice şansă de a le valorifica.
 
„Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă“, zice o vorbă din popor. Iar aceasta se potriveşte de minune României, care a pierdut prin hăţişurile politicii şi ale birocraţiei o sumă imensă. 
 
Mai exact, ţara noastră avea un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră acordate României în baza Protocolului de la Kyoto, semnat în Japonia în anul 1997. Un astfel de certificat este echivalent cu o tonă de dioxid de carbon aruncată în atmosferă. Denumirea lor tehnică este aceea de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU), iar acestea sunt diferite de certificatele de emisii primite de România şi de companiile din ţara noastră în baza înţelegerilor cu Comisia Europeană. Din cauza faptului că industria comunistă „duduia“ în 1989, iar în anul 2008 a sosit criza financiară, România înregistra un surplus de 38% faţă de ţintele prevăzute pentru perioada 2008-2012.
 

Valul uitării 

Autorităţile au uitat, însă, total de aceste certificate până în 2009, când Adriean Videanu, pe atunci ministru al Economiei, a anunţat că vrea să vândă surplusul. Iniţial, Videanu voia să fuzioneze toate companiile de stat din domeniul energetic în doi giganţi, Electra şi Hidroenergetica, societăţi care urmau să fie apoi capitalizate cu sumele obţinute din vânzarea certificatelor de emisii pentru a putea face investiţii. Însă procesul fuziunii a fost stopat în justiţie de către sindicalişti şi de către Fondul Proprietatea, care deţine participaţii minoritare la cele mai valoroase companii din energie. În plus, acordarea ajutorului pentru investiţii noi necesita acordul Comisiei Europene.
 
Cum, însă, ţara era în criză, iar veniturile la buget puţine, Videanu a continuat planul de vânzare. Iniţial, oficialul a afirmat că va vinde certificatele fără intermediar, chiar dacă gigantul rus Gazprom era interesat de o posibilă tranzacţie, alături de Mitsui, Sumitomo, Vitol, Nomura.
 

Hăţişurile birocraţiei

Numai că, între timp, autorităţile şi-au dat seama că nu există legislaţie care să permită vânzarea. Aşa că au fost demarate proceduri pentru schimbarea acesteia. Astfel, ministerele Economiei şi Mediului au elaborat cadrul legislativ necesar. „Sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri se vor constitui ca venit la Fondul pentru Mediu şi vor fi gestionate de către Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin excepţie de la această prevedere, 10% din valoarea fiecărei tranzacţii se va face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea sumei angajate de România pentru finanţarea timpurie“, anunţa atunci Ministerul Economiei.
 
Laszlo Borbely, pe atunci ministru al Mediului, afirma că preţul unui astfel de certificat este de 6,7 euro şi că România avea deja discuţii în acest sens cu Japonia şi Spania.
 
Până în 2011 nu s-a vândut, însă, nimic. Iar în 2011 a avut loc cutremurul devastator de la Fukushima, cu o magnitudine de 8,9 grade, astfel că ţara noastră nu a putut încasa nimic pe certificate deoarece industria japoneză a fost afectată de seism. Deja la Economie se schimbase ministrul, Videanu fiind înlocuit de către Ion Ariton.
 

Instabilitate instituţională

Anul 2012 a adus foarte multe turbulenţe: Guvernul Boc a fost înlocuit cu Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu, iar acesta a căzut la o moţiune de cenzură în Parlament după numai două luni. A urmat Guvernul Ponta şi suspendarea preşedintelui Traian Băsescu cu referendumul pentru demitere. Ulterior, Guvernul a spart în două Ministerul Economiei şi aşa a luat naştere Ministerul Energiei, acesta din urmă fiind şi cel care trebuia să se ocupe de certificatele AAU.
 
Numai că nu a mai apucat, deoarece Protocolul de la Kyoto a expirat în 2012, iar în decembrie 2015 a avut loc reuniununea COP21 de la Paris, în care s-au stabilit noi ţinte de reducere a emisiilor. Deşi se punea la nivel global problema extinderii perioadei de valorificare a surplusului, în final, aceasta a rămas în coadă de peşte. Alături de România, şi Rusia şi Ucraina au surplusuri masive de astfel de certificate, în total fiind peste opt miliarde de unităţi pe piaţă.
 
Concluzia se desprinde din proiectul de de Strategie Energetică, publicat recent de ministerul de profil: „România a pierdut miliarde de euro prin incapacitatea de a monetiza certificate de emisii de CO2 din lipsă de expertiză şi a clusterelor de competenţă. În instituţiile guvernamentale trebuie să existe oameni care înţeleg politicile, sistemul energetic, standardele din domeniul clădirilor şi al decarbonizarii sectorului energetic“.
 

Planul Naţional de Investiţii, deblocat de Guvern

Guvernul a deblocat săptămâna trecută Planul Naţional de Investiţii 2013-2020, prin care companiile din energie care fac investiţii de reducere a emisiilor, primesc înapoi o parte din bani. Planul a fost deja aprobat în 2013, iar o serie de companii au realizat deja investiţii, însă finanţările nerambursabile, care se ridică la 25% din cheltuielile eligibile, nu au fost niciodată acordate. Producătorii de energie beneficiari ai acestor certificate achită contravaloarea lor într-un cont al Ministerului Energiei. La sfârşitul anului 2015, în contul menţionat disponibilul era de aproximativ 853 de milioane de lei, reprezentând contravaloarea certificatelor vândute în perioada 2013-2015. Pentru cele 29 de investiţii aprobate în cadrul PNI, până în prezent au fost depuse şi aprobate trei cereri de finanţare, respectiv două din partea Complexului Energetic Oltenia şi una din partea Petrom. Valoarea totală se ridică la aproximativ 120 de milioane de euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările