Portalul primăriilor, soluţie pentru transparentizarea serviciilor publice locale. Eficienţa serviciilor publice raportate la un standard unic

Vin alegerile locale şi vom vedea în curând primarii în funcţie cum se vor grăbi să ne prezinte rezultatele mandatului lor, aspirând să convingă electoratul să le mai acorde un nou mandat.

Unii dintre ei vor avea ce să spună pentru că au realizat cu adevărat ceva pentru cetăţenii care i-au ales, în timp ce pentru alţii va fi doar un exerciţiu de PR. Însă, dacă am deţine informaţiile necesare i-am putea evalua dincolo de prezentările pompoase realizate de consilierii pe comunicare. Acest lucru ar fi posibil dacă ar exista în primării o situaţie anuală pentru toate serviciile publice locale, în care calitatea şi eficienţa serviciilor publice să fie măsurate în mod obiectiv, astfel încât să poată fi raportate la un standard unic. Adică, să ştie şi bunica de ce construcţia unei toalete costă zeci de mii de euro şi dacă chiar trebuie achiziţionate doar anumite tipuri de becuri pentru sălile de clasă (pentru bunica, răspunsul e “nu” la prima întrebare şi “da” la a doua).

Poate vi se pare ficţiune, însă multe ţări europene publică situaţia serviciilor publice raportată la standarde de cost şi de calitate. De exemplu, administraţia din Spania foloseşte un aşa-numit cost eficient, care serveşte ca parametru de referinţă pentru a asigurarea serviciilor publice obligatorii în municipalităţile cu mai puţin de 20.000 de locuitori. Obligaţia de a calcula costul eficient al serviciilor prestate revine tuturor entităţilor locale, care au obligaţia să prezinte Ministerului Finanţelor şi Administraţiei Publice costurile pentru fiecare serviciu public. Aceste date sunt publicate şi pot fi accesate de către orice cetăţean interesat.

În Italia, Comisia pentru Evaluarea Transparenţei şi Integrităţii în Administraţia Publică (CiVIT) defineşte 4 dimensiuni măsurabile ale calităţii serviciilor publice: accesibilitate, timp de procesare, transparenţă şi eficacitate.

Italia are mai multe instrumente de monitorizare şi informare ale calităţii serviciilor publice, printre care, un barometru al calităţii şi performanţei în serviciile publice, disponibil online, portal informativ pentru calitate în administraţia publică şi un manual tehnic care ilustrează definiţiile şi metodologia utilizate.

Există standarde de cost şi de calitate pentru toate serviciile publice locale din România

Poate pare incredibil dar, printr-un proiect al Ministerul Dezvoltării şi SNSPA cofinanţat din fonduri europene, s-au dezvoltat o serie de indicatori şi standarde de calitate şi cost pentru serviciile publice descentralizate, pentru următoarele domenii: asistenţă socială, administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, servicii comunitare de utilităţi publice, precum, apă, canal, termie, iluminat public, salubrizare, transport public, ordine şi siguranţă publică, evidenţa persoanelor, cultură, tineret şi sport. Mai mult, s-a realizat şi un sistem informatic de monitorizare şi evaluare a standardelor de calitate şi cost.

Cum arată aceşti indicatori? De exemplu, indicatorii pentru calitatea serviciilor de salubrizare sunt gradul de colectare a deşeurilor menajere din total deşeuri menajere generate şi gradul de colectare selectivă a deşeurilor menajere din total deşeuri menajere colectate. Pentru serviciul de învăţământ preuniversitar, se măsoară un număr mare de indicatori, printre care numărul de dezinsecţii realizate în scoală, proporţia corpurilor de clădiri cu destinaţie învăţământ care au autorizaţie sanitară de funcţionare. Se mai măsoară daca sunt asigurate materialelor necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate, corespunzător numărului de copii şi tineri (hârtie igienica, săpun, substanţe dezinfectante, mijloace de uscare a mâinilor după spălare) şi dacă funcţionează sistemul de climatizare (pentru răcire) si sistemul de încălzire în spaţiile în care se desfăşoară activităţi didactice.

Pe baza indicatorilor de calitate, sunt stabilite standarde. De exemplu, la poliţia locală, există un indicator care măsoară dacă există cel puţin o patrulă pe schimb. Dacă primăria a răspuns “da,” atunci a îndeplinit acest standard de calitate pentru că a organizat corect activitatea de siguranţă publică. Standardele pot fi şi numerice. Tot pentru politia locală, un indicator măsoară contravenţii neanulate, ca procent din numărul de contravenţii constatate. Dacă acest indicator este 95% sau mai mare atunci standardul este îndeplinit, pentru ca poliţia locală a dat multe contravenţii în mod legal.

Datele nu au mai fost colectate din 2018

Standardele de cost sunt calculate pe baza datelor colectate de la UAT în cadrul proiectului şi a analizei experţilor. Iată câteva exemple de standard de cost pentru anul 2016: pentru cheltuielile cu reparaţiile curente pentru medicina şcolară/mp nivelul standard este de 1,86 lei, pentru cheltuielile cu uniformele şi echipamentul pentru medicina şcolară/personal medical sunt prevăzuţi 80 lei/persoană şi pentru cheltuielile materiale necesare pentru curăţenie în medicina şcolară/mp sunt standardul de cost este de 0,43 lei.

Poate va întrebaţi de ce datele sunt pentru anul 2016. Ei bine, pentru ca aceste date pentru standardele de cost în medicina şcolară nu s-au mai colectat din 2017.  Mai mult, deşi indicatorii şi standardele există, ele nu s-au mai colectat anual de la UAT-uri din 2018.

Ideal ar fi ca guvernul să adopte o Hotărâre de Guvern pentru ca aceste standarde de cost şi calitate să devină lege şi să fie obligatoriu pentru primarii să le respecte şi să le raporteze. Printr-un Ordin de ministru s-ar putea stabili cine să fie responsabilii din administraţia centrală şi cea locală care au obligata să introducă în sistem aceste date în fiecare an, astfel încât ele să fie publice.

Beneficiile transparentizării serviciilor publice locale

Efectele măsurării calităţii şi costului serviciilor publice ar fi benefice pentru votanţi dacă ar fi transparentizate. Aceştia ar putea evalua prestaţia primarului mai uşor dacă ar avea acces la informaţii privind calitatea serviciilor publice şi la costurile raportate la standarde. Altfel, e greu pentru omul de rând să aprecieze, de exemplu, dacă un serviciu de medicină şcolară a costat prea mult sau prea puţin. Însă, aşa poate poate compara cu un standard realizat de specialişti şi s-ar lamuri foarte uşor dacă primarul si-a făcut treaba bine.

O monitorizare a calităţii şi a costurilor realizată în acest fel ajuta administraţia publică locală să identifice mai uşor care sunt priorităţile, dându-i posibilitatea să furnizeze în mod eficient şi performant servicii publice de calitate pentru cetăţeni. În acelaşi timp, va fi mai greu pentru un primar să finanţeze servicii mult prea scumpe realizate de diverşi apropiaţi, în momentul în care există standarde transparente de cost la care au acces atât media cât şi votanţii.

Această măsură ar fi benefică şi pentru investitori. E mult mai uşor să găseşti pe online toate serviciile publice dintr-o localitate în care opreşti să investeşti, măsurate după aceeaşi metodă şi comparate cu un standard. Mai mult, se poate realiza şi o analiză comparativă între UAT-uri în urma căreia investitorul poate decide unde este mai bine să investească.

De asemenea, ar fi un instrument util şi pentru administraţia centrală, care ar putea crea politici publice mult mai coerente, pentru ca ar identifica mai uşor zonele cu probleme şi nevoile de finanţare. Cu siguranţă doar aşa se poate elimina practica de a acorda fonduri de a centru cu precădere primarilor de aceeaşi culoare politică cu Guvernul.

Însă, pentru a face acest lucru e nevoie de voinţă politică, la renunţarea unor obiceiuri împământenite în politica românească. Votanţii ar fi mult mai bine informaţi şi ar decide în cunoştinţă de cauză la următoarele alegeri, dacă serviciile publice ar fi transparentizate. Oare o fi atât de greu să păşim şi noi în secolul 21 şi să avem o fereastră pe care să privim activitatea primăriei?