Opinia publică a primit cu bucurie afirmaţia preşedintelui ANRE că „Preţurile gazelor naturale din producţia internă pentru populaţie ar putea creşte cu 3% de la 1 iulie 2016, însă ar putea chiar să rămână la nivelul actual”.

În România, preţul reglementat al gazelor este asimilat ca fiind preţul pe care statul, prin instituţile sale, îl stabileşte cu scopul de a-şi proteja consumatorii casnici.

„În boul care trage, în ăla dă cu biciul” (proverb românesc)

Politicieni şi instituţii ale statului, amăgesc populaţia, cultivând ideea (pentru a nu folosi cuvântul minciună) că reglementarea preţului la gaze se face pentru a proteja populaţia. Dezinformarea şi manipularea opiniei publice, favorizează anumite companii să câştige sume mari de bani. Aşa zisa protecţie prin stabilirea unui preţ reglementat pentru populaţie nu face decât să extragă mai mulţi bani din buzunarul populaţiei. Trist este că această „jegmăneală”, efectuată de unele companii, nici măcar nu este împărţită cu statul care favorizează această practică (respectiv o parte din banii nemeritaţi încasaţi de la populaţie nici măcar nu se mai întorc sub forma de impozite sau alte taxe de către aceste companii).

Preţul special al gazelor pentru protecţia populaţiei, în mod paradoxal este mai mare decât preţul gazelor pe piaţa liberă!

O analiză a preţului gazelor arată că în perioada 1999 – 2014:

  • Preţul gazelor pe piaţa reglementată inclusiv TVA, deşi nu a încetat a fi stabilit administrativ de către stat a prezentat o creştere de 18,20 ori.
  • Preţul gazelor pe piaţa liberă inclusiv TVA a prezentat o creştere de 12,80 ori.

În fapt ce face diferenţa dintre piaţa de gaze reglementată şi cea liberă:

          1. Piaţa reglementată:

  • Pune semnul egal între toţi clienţii;
  • Obligă clienţii să accepte necondiţionat toate condiţiile comerciale (preţul, modalitatea de plată, garanţiile), chiar dacă aceştia sunt diferiţi şi au posibilităţi diferite;
  • Preţul se stabileşte pe baza costurilor, indiferent dacă sunt justificate, dacă sunt suportabile, făra a beneficia de discounturi dacă plăteşti anticipat sau dacă consumi constant;
  • Este piaţa unde în mod natural, preţul este superior preţul pieţii libere.

    2. Piaţa concurenţială:
     
  • Permite fiecărui client să şi poată personaliza oferta (să se ajungă la un preţ corect la gaze, să stabilească perioada de plată care l satisfice etc.);
  • Lasă posbilitatea consumatorului să încerce sa negocieze tot.

Însă dincolo de acestea, cel mai important aspect este că pe piaţa liberă un consumator informat nu mai creşte profitul „băieţilor deştepte din gaze”.

Mulţi consumatori, jurnalişti, analişti etc. se întreabă cum poate să scadă preţul gazelor din import, dar şi din producţia internă în ultimii 2 ani şi să crească preţul gazelor la consumatorii casnici, care sunt protejaţi. Explicaţia este simplă, pentru că furnizorii ”băieţi deştepţi” îl transformă în profit şi-l externalizează din România.

„Lăcusta nu are milă de bucate” (proverb românesc)

Iată ce s-a întâmplat la 1 iulie 2015[1]:

  • s-a crescut preţul gazelor din producţia internă care furnizorii ar trebui să-l vândă populaţiei cu   7 lei/MWh, din care 2,3 lei/MWh rămân la producători (care îi folosesc să descopere alte zăcăminte) şi 4,7 lei/MWh ajung la bugetul de stat (supraimpozite, impozite etc.),
     
  • s-a crescut preţul gazelor pe care-l plăteşte populaţia cu 9 lei/MWh, din care 2 lei/MWh rămân la furnizori (care ”îngroaşă” doar buzunarele firmelor) şi 7 lei/MWh este plătit de furnizorii la producătorii interni.

Furnizorii sub umbrela calendarului de eliminare a preţului administrativ la producători, au primit de fiecare dată un preţ mai mare de la autorităţi.

Se poate remarca că până la 1 iulie 2015, acelaşi furnizor :

  • pe piaţa liberă achiziţiona gaze la un preţ de cca. 78 lei/MWh şi-l vindea la cca. 118 lei/MWh.
  • pentru populaţie se achiziţiona gaze la un preţ de 53 lei/MWh (preţ „subvenţionat”) şi se vindea cu 118 lei/MWh

Astfel, sub patronajul instituţiilor de stat, profiturile care se făceau de unii furnizorii cu gaze cu care ar fi trebuit să protejeze populaţia era de până la 6 ori mai mari decât profiturile care se făceau de pe piaţa liberă.

În mod paradoxal, în România este mai profitabil să vinzi gaze populaţiei (care ni se „flutură” că este protejată), decât pe piaţa liberă. Însă aceasta se realizează cu complicitatea autorităţilor şi a politicienilor.

PretProcent

Pentru a convinge de modul în care suntem furaţi din postura de clienţi protejaţi, în premieră, aduc la cunoştiinţa opiniei publice două facturi din aceaşi zona, de la acelaşi tip de consummator casnic, unul achiziţionând gaze de pe piaţa liberă, la un preţ de 102,45 lei/MWh, celălalt de pe piaţa reglementată, la un preţ de 130,1 lei/MWh!

Populaţia „protejată” de autorităţile române plătesc anul cu 829 lei[2] mai mult decât persoanele care nu se lasă protejată (au plecat în piaţa liberă).

Fiecare cetăţean „protejat” de autorităţi plăteşte cu 27% (27,65 lei/MWh) mai mult pe gaze decât gazele care se vând liber pe piaţă.

fact1

fact2

Se poate remarca că după 1 iulie 2015:

  • pe piaţa liberă se achiziţionau gaze la un preţ de cca. 78 lei/MWh şi se vindeau la cca. 109,6 lei/MWh.
     
  • pentru populaţie se achiziţionau gaze la un preţ de 60 lei/MWh (preţ”subvenţionat”) şi se vindea cu 130,1 lei/MWh .

Astfel, sub patronajul instituţiilor de stat, profiturile care se făceau de unii furnizorii care trebuiau să protejeze populaţia sunt de până la 7 ori mai mari decât profiturile de pe piaţa liberă.

Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nşală.” (proverb românesc)


 

[1] Preţurile/tarifele folosite în analiză sunt preţuri medii aproximative preluate din date prezentate public

[2] S-a considerat la nivelul unui consummator casnic care locuieste intr-o casa de 120 mp

Body