Ponta răspunde criticilor FMI: Există un punct clar de dezacord între Guvern şi FMI. Liderii politici au dreptul să decidă subiectele fundamentale pentru România

Ponta răspunde criticilor FMI: Există un punct clar de dezacord între Guvern şi FMI. Liderii politici au dreptul să decidă subiectele fundamentale pentru România

Premierul arată că dezacordul clar dintre Guvern şi FMI constă în faptul că instituţia financiară internaţională nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul ‪‎Fiscal‬ şi nici cota de 9% pentru alimente

Liderii partidelor parlamentare au dreptul să decidă asupra subiectelor fundamentale pentru România, a afirmat Victor Ponta, ca răspuns la criticile aduse Guvernului de către FMI, el precizând că există un dezacord între Guvern şi FMI, din cauza reducerii TVA şi a majorării salariilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Eu şi guvernul pe care îl conduc ne-am exprimat foarte clar asupra viziunii necesare României pentru a se dezvolta în continuare aşa cum a reuşit în ultimii patru ani. Până la alegerile parlamentare din noiembrie 2016 (este evident că anticipate nu mai pot avea loc acum), este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru ţara noastră“, a scris Victor Ponta pe Facebook, ca răspuns la comunicatul FMI.
 
Premierul arată că dezacordul clar dintre Guvern şi FMI constă în faptul că instituţia financiară internaţională nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul ‪‎Fiscal‬ şi nici cota de 9% pentru alimente, intrată deja în vigoare de la 1 iunie, şi, de asemenea FMI, nu e de acord cu creşterea salariilor cu 25% în Sănătate şi Educaţie.
 
„După vizita tehnică a delegaţiei FMI, există un punct clar de dezacord între Guvernul României şi aceştia - deficitul bugetar pentru anul 2016 şi 2017. FMI susţine că va fi de circa 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condiţiile în care multe ţări europene, cel mai recent Spania, şi-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)“, explică Victor Ponta.
 
El consideră că ambele măsuri sunt necesare şi sustenabile, ele fiind o oportunitate de a păstra ritmul de creştere şi dezvoltare economică „cel mai rapid din UE“, de creare a noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investiţiilor străine directe, dar şi un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice, Sănătatea şi Educaţia.
 
Victor Ponta mai spune că românii au două opţiuni care pot fi exprimate constituţional, prin intermediul Parlamentului, adică menţinerea politicilor actualului guvern referitoare la ‎TVA‬ şi salarii în ‪domeniile amintite sau venirea la putere a unui Guvern PNL.
 
„Instalarea unui nou guvern al PNL (susţinut bineînţeles de preşedintele Iohannis) care să ia decizia păstrării cotei de TVA la 24% (inclusiv pentru alimente) şi revenirea salariilor în Sănătate şi Educaţie la nivelul dinainte de creşterea de 25%! (deci tăierea practic a salariilor ca în 2010 sau amânarea, fiind vorba de legi deja în vigoare). În acest fel, deficitul bugetar pe 2016-2017 va scădea spre 1%, ceea ce evident va fi agreat de FMI, dar cu consecinţe pe care eu personal le consider ca fiind de natură să aducă ‪‎România‬ înapoi la anul 2010“, mai spune Ponta.
 
Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia joi Guvernului ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale. 
 
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate.
 
„După mai mulţi ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a creşte considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite şi taxe şi al majorărilor salariale. Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital, existând deci spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate — o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale — vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital“, se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.
 
Şefa misiunii FMI subliniază că România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, însă este importantă protejarea acestor realizări. 
 
„România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat–pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung“, se arată în comunicatul semnat de şefa misiunii FMI, transmis la finalizarea vizitei în România. 
 
De asemenea, în comunicat se mai arată că „perspectiva de creştere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate“.
 
„Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice. Volatilitatea reînnoită de pe pieţele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească“, arată Andrea Schaechter.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările