Ponta nu are bani pentru a acoperi găurile din bugetul pe 2015, dar nu se atinge de redevenţele la petrol şi gaze naturale

Guvernul caută soluţii pentru a acoperi o gaură bugetară de 10 miliarde de lei pentru a se încadra într-o ţintă de deficit de 1,4% din PIB în 2015, dar prelungeşte cu încă un an sistemul actual de redevenţe, după 10 ani de aşteptare, deşi a promis de nenumărate ori majorarea acestora începând cu 1 ianuarie 2015.

Deşi în ultimii ani, premierul Victor Ponta a promis de nenumărate ori că va majora de la 1 ianuarie 2015 redevenţele la petrol şi gaze până la nivelul mediei europene, acum, în ultimul ceas, a anunţat prelungirea cu un an a actualului cadru legal. Ponta ignoră astfel această soluţie de a încasa mai mulţi bani la buget deşi pentru anul viitor trebuie să facă rost de 10 miliarde de lei pentru a se încadra în ţinta de deficit agreată cu FMI şi Comisia Europeană. 

Atât premierul Victor Ponta, cât şi Darius Vâlcov – ministrul delegat pentru Buget, au anunţat miercuri că Executivul va prelungi sistemul actual de redevenţe cu un an, urmând ca întregul sistem de taxare a resurselor să fie pus în discuţie în anul 2015. 

Ponta a ironizat joi discuţiile din spaţiul public privind redevenţele, spunând că, după combaterea evaziunii fiscale, redevenţele sunt privite ca „a doua soluţie magică prin care râuri de bani vor veni în buget“.

Cu o zi înainte, el afirma că grupurile energetice care investesc miliarde de euro în sectorul hidrocarburilor din România au nevoie de „predictibilitate“, însă Guvernul Ponta a pierdut doi ani, din 2012 până în 2014, în care putea să vină cu studii şi propuneri de taxare şi să nu rămână pe ultima sută de metri, astfel încât să fie nevoit să prelungească actualul sistem cu încă un an. „Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»“, a afirmat Ponta.

Ponta promitea „redevenţe europene“

Numai că Ponta ştia foarte bine încă din 2012 că acest sistem expiră la finele acestui an. De altfel, de-a lungul timpului toţi politicienii, atât cei aflaţi la Putere, cât şi cei din Opoziţie, au criticat nivelul scăzut al redevenţelor.

Ba chiar programul de guvernare al primului Cabinet Ponta, anunţat în mai 2012, prevedea explicit majorarea redevenţelor la nivel european. „Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica“, se preciza în document. La fel, după ruperea USL, la începutul acestui an, noul Cabinet a promis iarăşi în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“.

Un miliard de lei la buget 

Redevenţele la petrol şi gaze au fost fixate în 2004, prin legea de privatizare a Petrom, şi se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei (o medie de 7%), în funcţie de dimensiunea zăcământului. Statul nu a putut majora acest nivel timp de zece ani, din cauza acordului cu OMV. Anual, statul colectează la buget circa un miliard de lei din redevenţele la petrol şi gaze. 

Noul sistem de taxare trebuia realizat de către Ministerul Finanţelor, care este condus de la începutul anului de către Ioana Petrescu, şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), al cărei preşedinte este Gheorghe Duţu. De altfel, inclusiv Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, i-a trimis Ioanei Petrescu în data de 28 noiembrie o adresă în care îi cerea să demareze consultarea publică privind taxarea petrolului şi gazelor naturale într-un mod în care statul să încaseze mai mult decât încasează acum cumulat din sistemul de redevenţe, taxa de 0,5% pe extracţie şi taxa de 60% pe liberalizarea gazelor.

Fond suveran, făcut din vorbe

Aflat la Viena în ianuarie 2013, Ponta susţinea că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu conducerea OMV, în vreme ce Constantin Niţă, ministrul Energiei de atunci, spunea că redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%“.

Ulterior, tot în vara lui 2013, Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.

Cât plătesc petroliştii în alte state

România colectează anual o medie de 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze, faţă de o medie europeană de 15-18%, în vreme ce statele arabe utilizează un alt sistem, respectiv cel de împărţire a producţiei, unde statul preia chiar şi 70-80% din resurse.

În Marea Britanie, statul aplică o taxă pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac, efectiv, ca taxarea să fie la 15%, potrivit unui studiu din septembrie 2013 al PwC. În Danemarca, există o taxă nominală de 52%, însă nivelul efectiv este 18%. În Norvegia, cel mai mare producător european de hidrocarburi, companiile petroliere plătesc o taxă de 28%, la care se adaugă o taxă specială de 50%, însă după aplicarea unor deduceri nivelul real este de 21%. În România, cota unică este de 16%, la care se mai adaugă taxa pe stâlp de 1,5%, taxa pe extracţie de 0,5% şi taxa pe liberalizarea gazelor, de 60% din diferenţa de preţ.

Profituri de miliarde de euro

Sistemul de redevenţe pentru petrol şi gaze din România nu a putut fi modificat timp de zece ani întrucât, la privatizarea companiei Petrom din 2004, a existat un acord în acest sens. De la privatizarea din 2004, OMV Petrom a înregistrat profituri semnificative, anul de graţie fiind 2013, când s-a marcat un câştig de peste un miliard de euro.

Mai exact, câştigul net al Petrom a fost anul trecut de 4,82 miliarde de lei la o cifră de afaceri de 24,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o marjă de profit de aproape 20%. Romgaz, celălalt principal beneficiar al redevenţelor mici, a înregistrat numai în primele nouă luni din acest an o creştere a profitului cu 40%, până la 1,1 miliarde de lei, în vreme ce veniturile companiei au ajuns la 3,29 miliarde de lei, în urcare cu 27%. Marja de profit a Romgaz este de 33%.  

Mai puteţi citi: