Ponta declară război şi Curţii de Conturi de dragul baronilor. Care este miza reală a PSD în acest conflict
0
Având pe umeri presiunea baronilor locali care au risipit banii publici sau i-au scurs spre alte destinaţii decât cele stabilite, premierul Victor Ponta acuză Curtea de Conturi că urmează „o cale miliţienească“ şi blochează investiţiile statului.
După ce a criticat procurorii şi justiţia în sprijinul baronilor certaţi cu legea, premierul Victor Ponta declară acum război şi Curţii de Conturi, pe motiv că „nu lasă statul să facă investiţii“. Instituţia a criticat în dese rânduri în rapoartele sale achiziţiile şi investiţiile realizate de instituţiile centrale şi locale şi de companiile de stat.
Prezent săptămâna trecută la bilanţul Consiliului Concurenţei, Ponta a afirmat că o serie de structuri au urmat „o cale miliţienească“ şi că el le numeşte, în mod informal, ca fiind parte a „Republicii Socialiste România“. Ulterior, vineri, Ponta a indicat şi la ce instituţie se referea că urmează o cale „miliţienească“: Curtea de Conturi. „Vreau să clarific acum: cei la care m-am referit ca urmând o cale miliţienească sunt unii inspectori de la Curtea de Conturi, care gândesc ca înainte de 1989. Noi dăm bani pentru investiţii, ei zic să nu se facă investiţii“, a spus Ponta.
Curtea de Conturi, „paznicul“ bugetului
Doar că, aşa cum arată legislaţia românească, Curtea de Conturi nu poate bloca nicio investiţie, căci rapoartele sale se fac numai după ce investiţiile sunt realizate de către instituţiile sau companiile statului. Curtea de Conturi verifică dacă acestea s-au făcut cu respectarea legislaţiei, dacă banii nu au fost risipiţi sau nu s-au scurs spre alte destinaţii.
Potrivit articolului 140 din Constituţie, „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public“. Alineatul al doilea din acelaşi articol precizează că aceasta „prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate“. Instituţia este condusă de către Nicolae Văcăroiu, fost premier al României în perioada 1992-1996 din partea PSD. Consilierii de conturi sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului acestora de nouă ani.
Ce cred economiştii
Economiştii îl contrazic pe Ponta. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, a criticat în dese rânduri scăderea investiţiilor guvernamentale, dar nu crede că aceasta survine ca urmare a acţiunilor Curţii de Conturi.
„Explicaţia poate să ţină doar dacă sunt abuzuri, dar principala explicaţie este că sunt probleme în contracte. Dacă se respectă toate procedurile legale, care sunt în linie cu directivele europene, nu cred că ar fi probleme“, a declarat Dumitru, pentru „Adevărul“.
„Înţeleg că domnul premier este deranjat de Curtea de Conturi, care are o atitudine strict contabilă. Din păcate, domnul Ponta exagerează. Cred că dacă se prezintă documente mai clare şi mai justificate privind investiţiile, atunci ar fi altceva. Să nu ne închipuim că la Curtea de Conturi sunt doar nişte obtuzi“, a afirmat şi profesorul de economie Mircea Coşea, fost ministru al Reformei.
Fondul de Rezervă, puşculiţa lui Dragnea
Un raport al Curţii de Conturi din luna februarie arăta că Guvernul Ponta a alocat doar în anul 2013 aproximativ un miliard de lei din Fondul de Rezervă, prin emiterea a 38 de hotărâri ale Executivului, continuând practica Cabinetelor anterioare. Potrivit Curţii de Conturi, acesta ar fi un buget paralel şi netransparent, fără posibilitatea de control din partea Ministerului Finanţelor pentru a se putea vedea dacă banii au fost într-adevăr folosiţi în scopul alocat.
Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
Guvernul a aprobat, însă, în ultimii ani, numeroase derogări de la această lege pentru a aloca bani din această sursă în special primăriilor, banii fiind repartizaţi prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, post ocupat în prezent de Liviu Dragnea, şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie prezentată public, în Monitorul Oficial, ca în anii precedenţi.
De altfel, unul dintre argumentele invocate în 2013 pentru transferul unor sume de bani către primării era apropierea unui „val de ger arctic“. Ulterior, motivaţia a fost schimbată, dar banii tot au fost alocaţi. Raportul mai menţionează că în acel an Fondul de Rezervă bugetară a fost majorat de cinci ori faţă de prevederile iniţiale, pentru acţiuni care nu s-au dovedit urgente sau neprevăzute.
În acest an, Curtea de Conturi va lua la puricat investiţiile aferente anului 2014, an electoral în care s-au alocat bugete importante către unităţile administrative locale.
Cum au risipit primăriile banii
Rapoartele Curţii de Conturi au arătat de nenumărate ori cum se scurgeau banii pe la primării sau instituţiile statului. „Adevărul“ vă prezintă câteva dintre „investiţiile“ acestora:
** Nu mai departe de săptămâna trecută, Curtea de Apel Timişoara a decis că Primăria Timişoara a pompat ilegal 30 de milioane de lei în echipa de fotbal Poli' Timişoara. patronată de către Marian Iancu. Banii trebuie recuperaţi. Potrivit primarului Nicolae Robu, sumele au fost acordate în perioada în care primar era Gheorghe Ciuhandu.
** În judeţul Teleorman, primăria din Zâmbreasca a plătit în 2013 o sumă de circa 400.000 de lei către compania de construcţii Tel Drum pentru lucrări neefectuate. Unul dintre proiecte se referea la sistemul de alimentare cu apă potabilă al comunei, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 298.666 de lei. Celălalt contract buclucaş era pentru modernizarea unui drum, prejudiciul fiind de 92.971 de lei. Nereguli apar şi în contractele Tel Drum cu Consiliul Judeţean Teleorman. Curtea de Conturi a constatat nereguli la contractele de deszăpezire, plăţile nelegale către Tel Drum ridicându-se la 468.268 de lei.
** Pentru comuna Arieşeni, judeţul Alba, raportul Curţii de Conturi pe 2013 arată un prejudiciu de 2,8 milioane de lei şi abateri financiare de 1,9 milioane de lei. Primăria a angajat şi cheltuit 653.000 de lei pe o sală de sport care nu există.
** În municipiul Drobeta Turnu Severin, primăria a plătit degeaba, în anul 2012, o sumă de 315.206 lei pentru lucrări neefectuate la cimitirul ortodox din localitate. O altă problemă a fost identificată la proiectul de reabilitare a taluzului şi refacere a căilor de acces pe stadion, unde o sumă de 600.762 de lei a fost plătită nejustificat, prin majorarea artificială a unor elemente componente.
** Primăria Sectorului 3 al Capitalei a plătit ilegal o sumă de 38 de milioane de lei în anul 2012 către Rosal, pentru contractele de curăţenie şi deszăpezire. Firma Rosal este controlată de către familia fostului parlamentar Silviu Prigoană. În 2012 a fost ales primar al sectorului 3 Robert Negoiţă (PSD), dar contractul datează din mandatul fostului primar, Liviu Negoiţă (PDL).
** Baronul de Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a blocat timp de trei ani, în 2011, 2012 şi 2013, inspecţiile Curţii de Conturi, care voia să verifice pe ce a dat Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa 200 de milioane de lei. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa are mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat de către procurori că a plătit ilegal un milion de lei pentru lucrările de împădurire executate de regia cu pricina. Alte lucrări decontate ilegal au însumat 498.942 de lei, potrivit procurorilor. Alte plăţi de 2 milioane de lei ar fi fost plătite ilegal pentru servicii de publicitate către două firme, fără ca aceste servicii să aibă legătură cu informaţiile de interes public şi transparenţa decizională.
Companiile de stat, bune de muls
Nu doar primăriile şi instituţiile publice sunt singurele entităţi de stat găsite cu nereguli de către Curtea de Conturi: companiile de stat sunt, la rândul lor, surse de risipă şi bani pierduţi.
** Hidroelectrica este „regina contractelor“, după ce societatea a pierdut prin cele 11 contracte bilaterale de energie cu „băieţii deştepţi“ 1,1 miliarde de euro între 2006 şi 2012. Situaţia a ajuns atât de dezastruoasă pentru companie, încât aceasta şi-a cerut insolvenţa în anul 2012, cu datorii totale de 4,3 miliarde de lei. Contractele cu „băieţii deştepţi“ au fost denunţate de către administratorul judiciar al companiei, Euro Insol. Raportul administratorului a arătat şi alte contracte controversate ale Hidroelectrica, cum a fost modernizarea centralelor de pe cursul inferior al Oltului, care au ajuns să coste aproape 400 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât se stabilise iniţial. În luna octombrie 2014, Curtea de Conturi a demarat un audit al pieţei de energie pentru perioada 2010-2013, printre companiile fiind şi Hidroelectrica.
** Electrica este un alt nume sonor aflat în rapoartele Curţii de Conturi. Inspectorii au arătat că societatea de stat nu a urmărit aplicarea prevederilor din contractele de privatizare pentru societăţile de distribuţie vândute către Enel, E.ON şi CEZ. Cele mai importante clauze invocate sunt cele referitoare la investiţii. Practic, Curtea de Conturi a forţat Electrica să dea în judecată cele trei grupuri la Tribunalul de Arbitraj de la Paris. SAPE, o entitate de stat desprinsă din cadrul Electrica, a câştigat recent despăgubiri de 5,7 milioane de euro, plus cheltuieli de judecată. Cele mai mari mize sunt procesele cu Enel, unde statul cere daune de peste 830 de milioane de euro.
** Un alt raport al Curţii de Conturi arăta prejudicierea Transelectrica cu suma de 132 de milioane de lei. Cea mai mare sumă, de 80 de milioane de lei, reprezintă debite nerecuperate din derularea unor contracte de tranzacţii cu energie, pentru care nu au fost constituite garanţii financiare. O altă pagubă, calculată la 27,7 milioane de lei, o reprezintă suportarea de către Transelectrica a unor dezechilibre în sistemul energetic. De asemenea, o serie de sisteme IT au fost cumpărate şi cu sume de nouă ori mai mari. În fine, Ministerul Transporturilor a cerut companiilor din subordine să recupereze suma de 6 milioane de lei, prejudiciu creat în 2013.
Gâlceava cu DNA
Nu este prima oară când premierul Ponta se contrează cu instituţiile statului, şeful Guvernului având recent o dispută cu Laura Codruţa Kovesi, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
În februarie, la bilanţul DNA pe anul 2014, Kovesi a acuzat Fiscul că nu pune în executare sentinţele judecătoreşti câştigate de către procurori, în valoare de 300 de milioane de euro, şi că doar 10% din sume au fost recuperate. Ulterior, Ponta a afirmat că, la bilanţul DNA, „a fost aşa, o mică păcăleală“ şi că e nevoie de hotărâri definitive şi irevocabile. DNA a revenit şi a arătat că era vorba exact de astfel de decizii definitive. Fiscul a argumentat că mulţi inculpaţi nu mai au imobile pe numele lor ca să poată fi executate, iar firmele sunt în insolvenţă sau fără patrimoniu. În final, Guvernul a hotărât ca imobilele confiscate să fie folosite de către instituţii publice.
Se încarcă comentariile...
