Ponta, amendat cu 310 lei pe zi pentru sfidarea Justiţiei

Ponta, amendat cu 310 lei pe zi pentru sfidarea Justiţiei

Victor Ponta începe să simtă la buzunar ce înseamnă să nu duci la îndeplinire sentinţele judecătoreşti FOTO Mediafax

Premierul Victor Ponta trebuie să plătească o amendă de 310 lei pe zi, începând cu 6 iulie şi până în momentul punerii în aplicare a unei decizii judecătoreşti pe care refuză să o ducă la îndeplinire. Decizia a fost dată într-un proces intentat de Rompetrol Rafinare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul Victor Ponta, recent întors la cârma Guvernului, din Turcia, unde a fost operat la genunchi, este bun de plată. El a fost amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie şi cu încă 100 de lei/zi pentru fiecare zi de întârziere de punere în aplicare a unei decizii judecătoreşti în cazul Rompetrol Rafinare, potrivit unei decizii a Curţii de Apel Constanţa. Aceeaşi sancţiune se aplică şi ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu.  
 
„Aplică pârâţilor Victor Viorel Ponta şi Gavrilescu Graţiela o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi întârziere de la data comunicării prezentei şi până la data executării (pentru fiecare). Obligă pârâţii Victor Viorel Ponta şi Gavrilescu Graţiela către reclamant la plata penalităţii de 100 lei/zi întârziere pentru fiecare de la data comunicării prezentei şi până la data executării“, au decis magistraţii Curţii de Apel Constanţa, la 6 iulie. Concret, premierul şi ministrul Mediului au de plătit pentru fiecare zi de întârziere câte 210 lei (20% din salariul minim brut de 1.050 de lei) către stat şi câte 100 de lei către Rompetrol Rafinare, companie controlată de grupul de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.  
 

Salariul, amenda pentru 20 de zile de întârziere

Având în vedere că judecătorii Curţii de Apel Constanţa au luat decizia la 6 iulie, reiese că premierul Ponta a acumulat până vineri, 10 iulie, o amendă de 1.240 de lei, 840 de lei către stat şi 400 de lei către Rompetrol Rafinare. 
 
Dacă trec 20 de zile de la data comunicării deciziei luate la 6 iulie şi Ponta nu aplică hotărârea judecătorească din cazul Rompetrol Rafinare, el va trebui să achite amenda cu întregul său salariu dintr-o lună, însă nemajorat, de 6.200 de lei.    
 
Rompetrol Rafinare a cerut, în decembrie 2014, sancţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, dar şi a lui Attila Korodi, fost ministru al Mediului, a premierului Victor Ponta şi a Graţielei Gavrilescu, actualul ministru al Mediului, pentru că nu au pus în aplicare o decizie definitivă a instanţei ce vizează rafinăria, din 30 octombrie 2012. 
 
În ceea ce priveşte Guvernul României şi Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, judecătorii au respins cererea de sancţionare a celor două instituţii. Instanţa nu a făcut însă referire şi la Attila Korodi, care a fost de trei ori ministru al Mediului, în perioadele aprilie 2007 – decembrie 2008, 11-27 aprilie 2012 şi martie – decembrie 2014.  
 

De ce se judecă Rompetrol cu Ponta

La sfârşitul lunii iulie din 2008, Rompetrol anunţa că a acţionat în instanţă Guvernul, din cauza cantităţii insuficiente de certificate de emisii poluante (CO2) alocate pentru rafinaria Petromidia, care avea nevoie de 1,3 milioane de tone de dioxid de carbon în următorii doi-trei ani, dublu faţă de cantitatea primită la acel moment. Astfel, Rompetrol Rafinare a cerut în instanţă modificarea Hotărârii de Guvern 60/2008, Planul Naţional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012. 
 
În baza Hotărârii de Guvern atacate în instanţă, Rompetrol Rafinare îi reveneau 3,4 milioane certificate, iar compania a cerut, în baza investiţiilor realizate, dublarea numărului de certificate de emisii gaze cu efect de seră alocate de Guvern. Această solicitare a fost aprobată iniţial, în februarie 2011, de către judecătorii Curţii de Apel Constanţa. După recursuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat cererea Rompetrol Rafinare, definitiv şi irevocabil, la 30 octombrie 2012. Hotărârea judecătorească nu a fost pusă în aplicare de Guvern până în prezent, astfel că premierul Ponta şi ministru Gavrilescu au ajuns, tot prin decizie judecătorească, să fie taxaţi cu 310 lei pentru fiecare zi de întârziere.     
 
Rompetrol Rafinare, cea mai mare rafinărie din România, face parte din KMG International (fostul Rompetrol Grup), deţinut de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGaz. Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri brută de aproximativ 5,6 miliarde de dolari, în creştere cu 15% faţă de rezultatul obţinut în 2013, iar compania şi-a redus pierderile cu 39%, la 58,44 milioane de dolari.
 

Ce sunt certificatele de emisii

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt drepturi de poluare pe care le-au primit gratuit aproximativ 200 de companii din România în perioada 2008-2012. În fiecare an din intervalul menţionat anterior, companiile care activau în domeniile energie, rafinare de produse petroliere, ciment, metalurgie sau sticlă primeau un anumit număr de certificate de emisii în mod gratuit. 
 
Aceste certificate se dau în funcţie de gradul de poluare al fiecărui agent economic. Dacă agentul poluează mai mult, trebuie să cumpere certificate în plus, dacă poluează mai puţin, poate să-şi vândă surplusul şi să-şi finanţeze cu banii obţinuţi investiţii în modernizare. Cele mai multe certificate le primesc companiile din energie, urmate de cele din metalurgie şi ciment. Un astfel de certificat este echivalentul unei tone de dioxid de carbon (CO2) emisă în atmosferă.
 
Conform unor înţelegeri dintre state privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, fiecărei ţări i se alocă o cantitate anuală de emisii de CO2, în urma protocolului de la Kyoto, care este împărţită de către statul respectiv producătorilor de dioxid de carbon. 
 
Comisia Europeana a redus, în octombrie 2007, cu 20,7% cotele anuale de emisii de dioxid de carbon alocate industriei româneşti pentru perioada 2008 - 2012, de la 95,7 milioane de certificate, cât solicitase statul român pentru toate activităţile economice, la 75,9 milioane de certificate. Totodată, Comisia Europeană a diminuat în 2007 cu 10% plafonul emisiilor pentru acel an, de la 83,9 milioane de certificate, număr stabilit de autorităţile române prin planul naţional de alocare, la 74,8 milioane de certificate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările