VIDEO INTERVIU Comisarul european Dacian Cioloş: „Noua Politică Agricolă Comună avantajează România“

Subvenţiile pe suprafaţă vor creşte până la 196 de euro/hectar, iar fermierii care se asociază şi tinerii care se mută la ţară vor primi mai mulţi bani, anunţă comisarul european pentru Agricultură.

„Reforma Cioloş“, cum a fost botezată în UE schimbarea Politicii Agricole Comune, a primit o surprinzătoare susţinere politică în toate instituţiile la vârf ale Uniunii, cu toate că iniţiatorul său, comisarul european Dacian Cioloş, a fost adesea criticat pentru că ar fi „tras prea mult“ pentru România.

Pentru noi este important nu atât succesul politic în sine, cât modul în care ne va avantaja, concret, viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ce se va aplica în perioada 2014-2020 - despre aceste avantaje am discutat, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul“, cu Dacian Cioloş.

Redăm pe scurt, în continuare, principalele idei desprinse din acest interviu.

Cum vom împărţi banii

„În primul rând, vor fi 19 miliarde de euro şi o serie de măsuri noi care nu există în momentul de faţă şi care permit autorităţilor să ia anumite decizii ce ţin cont de specificităţi ale agriculturii din România. Menţinerea plăţilor directe la hectar şi creşterea acestora din 2014 până în 2020, când vor ajunge la o medie naţională de 196 de euro“, a menţionat ca avantaje, pentru început, comisarul european.

Reamintim că este vorba despre 19,8 miliarde de euro destinaţi României în cadrul PAC 2014-2020, din care 11,7 miliarde sunt alocate ca plăţi directe şi 8,1 miliarde pentru Programul de Dezvoltare Rurală.

Un alt avantaj pentru fermierii din România îi are ca beneficiari pe tinerii care se vor muta la ţară. Acesta constă în „acordarea unui sprijin complementar obligatoriu pentru tinerii fermieri în primii cinci ani după ce se instalează, respectiv un supliment de 25% la hectar din plata directă, pentru suprafeţe între 25 şi 90 de hectare; pe lângă prima de instalare, pe care o pot primi prin Programul de Dezvoltare Rurală, tinerii vor avea şi acest supliment de plată la hectar“, ne-a mai spus comisarul.

Mai există, de asemenea, şi „posibilitatea acordării unor plăţi cuplate cu producţia, reprezentând o sumă anuală care să nu depăşească 13% din valoarea totală a plăţilor directe“.

Dacian Cioloş a dat ca exemple, în acest sens, susţinerea crescătorilor de vaci pentru lapte sau a producţiei de furaje, la care – adăugăm noi – România are cel mai mare deficit extern (cele mai mari importuri agricole sunt cele de furaje pentru animale, potrivit statisticilor oficiale). Chiar şi producătorii de orez ar putea obţine aceste plăţi cuplate, a mai punctat oficialul.

Cât despre suprafaţa minimă pentru care se pot primi subvenţii, acel hectar minim nu va creşte în mod obligatoriu. „Dacă aţi auzit cumva că de la Bruxelles a pornit această decizie, precizez că nu este aşa, ci doar Guvernul poate decide să crească suprafaţa minimă“, a spus Dacian Cioloş.

Subvenţii doar pentru agricultorii activi

Deţinătorii de terenuri nu vor mai primi subvenţii pe suprafaţă decât dacă vor face dovada că au desfăşurat o activitate minimă agricolă pe acele terenuri.

Spre exemplu, acum pot primi subvenţii la cerere şi proprietarii de aeroporturi, căi ferate sau terenuri de golf; din 2014 se va întocmi o listă negativă cu astfel de proprietari, care nu vor mai primi subvenţii decât dacă fac dovada că au activitate agricolă.

„Guvernul fiecărei ţări în parte va întocmi aceste liste negative“, a precizat comisarul european.

Grupurile vor câştiga cu 10% mai mult

Spre finalul interviului nostru, Dacian Cioloş a arătat care vor fi avantajele agricultorilor organizaţi ca grupuri şi dezavantajele celor care vor continua să acţioneze individual.

„Ca să încurajăm asocierea, şi prin Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cofinanţarea din fonduri publice va fi cu 10% mai mare pentru investiţiile făcute de către grupuri decât dacă sunt făcute de individuali“, a conchis comisarul european.

Interviu cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală