Planul UE pentru noi locuri de muncă: ce procent din populaţia adultă trebuie să facă cursuri de formare profesională în fiecare an

Comisia Europeană a prezentat joi, 4 martie agenda pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă şi competenţe adaptate exigenţelor viitorului, şi deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă şi favorabilă incluziunii.

Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezintă acţiuni concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre şi al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali şi a societăţii civile. Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forţei de muncă, de competenţe şi de protecţie socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.

„Este o ocazie pentru Europa să îşi actualizeze cadrul de reglementare în domeniul social, integrând totodată cu succes transformările determinate de noile evoluţii societale, tehnologice şi economice şi de consecinţele socioeconomice ale pandemiei”, a anunţat joi Comisia Europeană.

Comisia precizează că a început deja să pună în aplicare principiile pilonului, propunând iniţiative precum „Sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor” şi „Salarii minime adecvate în 2020”. Comisia prezintă astăzi şi o Recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forţei de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE), cu scopul de a sprijini o redresare generatoare de locuri de muncă.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Redresarea noastră economică trebuie să fie favorabilă incluziunii, echitabilă şi generatoare de locuri de muncă. De aceea, Comisia propune o agendă ambiţioasă pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale şi invită statele membre să sprijine activ ocuparea forţei de muncă în etapa de redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Dorim astfel să semnalăm importanţa unei tranziţii progresive de la politicile de urgenţă la cele de redresare pentru pieţele forţei de muncă, tranziţie care va fi sprijinită de UE din sursele sale de finanţare disponibile, inclusiv FSE+ şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă.”

Comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „Pilonul european al drepturilor sociale a reprezentat punctul nostru de referinţă pentru construirea unei Europe sociale puternice. În prezent, dorim să îl revigorăm prin transformarea principiilor sale în acţiuni. Crearea de locuri de muncă şi asigurarea faptului că cetăţenii deţin competenţele adecvate pentru a le ocupa reprezintă una dintre principalele noastre priorităţi. Acesta este obiectivul EASE. Avem, de asemenea, obligaţia colectivă de a combate sărăcia în UE şi de a crea o societate favorabilă incluziunii. Toţi avem un rol de jucat. Aştept cu interes reiterarea angajamentului faţă de drepturile sociale cu ocazia Summitului social din luna mai.”

Obiectivele UE pentru concretizarea unei ambiţii comune până în 2030

Planul de acţiune stabileşte trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030:

cel puţin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă;

cel puţin 60% dintre adulţi să participe anual la cursuri de formare;

numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puţin 15 milioane.

Noile obiective principale pentru 2030 sunt compatibile cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU şi susţin ambiţia comună de a realiza o Europă socială puternică. Aceste obiective, împreună cu un tablou de bord social revizuit, îi vor permite Comisiei să monitorizeze progresele statelor membre în cadrul semestrului european. Comisia invită Consiliul European să aprobe aceste trei obiective şi face apel la statele membre să îşi definească propriile obiective naţionale pentru a contribui la acest efort.

Furnizarea unui sprijin activ eficace pentru ocuparea forţei de muncă (EASE)

Comisia prezintă astăzi, ca o acţiune concretă în temeiul principiului 4 al pilonului, o recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forţei de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE). Prin această recomandare, Comisia le oferă statelor membre orientări concrete cu privire la măsurile de politică, sprijinite de posibilităţile de finanţare ale UE, care sunt necesare pentru a realiza o tranziţie progresivă de la măsurile de urgenţă luate pentru a menţine locurile de muncă în contextul crizei actuale la noile măsuri necesare pentru o redresare generatoare de locuri de muncă.

Recomandarea promovează crearea de locuri de muncă şi tranziţiile profesionale de la sectoarele în declin la sectoarele în expansiune, în special la cel digital şi la cel ecologic. Aceste noi măsuri ar trebui să conţină trei elemente: (1) stimulente pentru angajare şi sprijin antreprenorial; (2) oportunităţi de perfecţionare şi recalificare; (3) un sprijin mai mare din partea serviciilor de ocupare a forţei de muncă. Pentru finanţarea măsurilor EASE, statele membre pot recurge la fondurile UE disponibile, inclusiv la Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi la Fondul social european Plus.

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabileşte 20 de principii şi drepturi esenţiale pentru a crea pieţe ale forţei de muncă şi sisteme de protecţie socială echitabile şi funcţionale în Europa secolului XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de şanse şi de acces pe piaţa forţei de muncă; (2) condiţii de muncă echitabile; (3) protecţia şi incluziunea socială.

Comisia a prezentat deja o serie de acţiuni derivate din pilon, de exemplu Agenda pentru competenţe în Europa (principiul 1), Strategia europeană privind egalitatea de gen (principiul 2), Planul de acţiune al UE de combatere a rasismului (principiul 3), un pachet de măsuri pentru sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor (principiul 4) şi o propunere de directivă privind salariile minime adecvate (principiul 6).

În cursul aceleiaşi săptămâni, în paralel cu Planul de acţiune privind pilonul drepturilor sociale, Comisia va adopta o propunere de directivă privind transparenţa salarială (principiul 2) şi o nouă strategie privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021 - 2030 (principiul 17). Printre celelalte acţiuni pe care UE urmează să le propună în 2021 se numără Garanţia europeană pentru copii (principiul 11), un nou cadru strategic privind securitatea şi sănătatea în muncă (principiul 10), o iniţiativă vizând îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale (principiile 5 şi 12) şi un plan de acţiune pentru economia socială.

Noul elan în favoarea drepturilor sociale va utiliza şi va consolida impulsul creat de ambiţiosul buget pe termen lung al UE de 1,8 mii de miliarde EUR şi de instrumentul de redresare NextGenerationEU. Acestea vor pune la dispoziţia statelor membre oportunităţi de finanţare din partea UE pentru sprijinirea unei Europe sociale puternice. Printre aceste oportunităţi se numără sprijinul din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru finanţarea unor pachete coerente de reforme şi de investiţii care să răspundă exigenţelor pieţei forţei de muncă, necesităţilor în materie de competenţe şi provocărilor sociale identificate în recomandările specifice fiecărei ţări din cadrul semestrului european.

Summitul social de la Porto, care va fi organizat în mai 2021 de preşedinţia portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalităţile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face faţă provocărilor unei redresări echitabile, reziliente şi favorabile incluziunii, precum şi ale tranziţiei ecologice şi digitale. Summitul reprezintă o ocazie de a ne reuni forţele în vederea reînnoirii, la cel mai înalt nivel politic, a angajamentului de a implementa Pilonul drepturilor sociale. Planul de acţiune privind Pilonul drepturilor sociale constituie contribuţia Comisiei la Summitul social de la Porto.

El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituţiilor şi organismelor UE, a regiunilor, a oraşelor, a partenerilor sociali, a organizaţiilor societăţii civile, a organizaţiilor internaţionale, a grupurilor de reflecţie şi a cetăţenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 de părţi interesate individuale.