Planul de relansare a economiei: Construirea Canalului Siret – Bărăgan şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii
0Planul de relansare a economiei, anunţat miercuri de Guvern, presupune o serie de investiţii în refacerea infrastructurii de irigaţii, dar şi construirea Canalului Siret – Bărăgan.
Astfel, în Planul de relansare a economiei este menţionată extreme de succint:
Infrastructura agricolă de irigaţii
• Reabilitarea infrastructurii de irigaţii - 3.4 miliarde euro
• Construirea Canalului Siret-Bărăgan
• Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
• Amenajări de combatere a eroziunii solului
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.
Lucrările au mers oarecum bine până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.
Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.
De-a lungul timpului, mai multe autorităţi naţionale s-au ocupat în mod direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii, dar şi Administraţia Naţională „Apele Române“.
Recent, infrastructura a fost preluată în administrare de Ministerul Agriculturii, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, de la Ministerul Apelor şi Pădurii, iar anul trecut a fost inaugurată o staţie de pompare, în judeţul Vrancea, ca parte a construcţiei canalului Siret-Bărăgan, care asigură irigarea unei suprafeţe de 3.000 de hectare de culturi agricole.
Citeşte şi:
Planul de relansare a economiei: Cât vrea să investească statul în sportul de performanţă