Peste 100.000 de investitori şi-au închis business-urile sau se află în dificultate. Care sunt motivele

Chiar dacă economia creşte cu cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, business-ul pare că se adânceşte în probleme. Peste 100.000 de firme şi-au închis porţile sau au intrat în insolvenţă în primele 10 luni din acest an, cu peste 5000 mai multe decât în perioada similară din anul trecut.

Resursele financiare insuficiente, investiţiile greşite şi lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realităţile din economie sunt principalele motive ale eşecului în afaceri, arată o analiză Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piaţa insolvenţei.

116.952 de firme se află, în prezent, într-o situaţie de risc, iar multe dintre ele şi-au închis deja activitatea. Sunt cu 5639 mai multe companii în dificultate decât în primele 10 luni din 2017.

În perioada ianuarie-octombrie 2018, 7026 de societăţi au intrat în insolvenţă, 15.014 şi-au suspendat activitatea, 65.631 au fost radiate, iar 29.278 au fost dizolvate, potrivit datelor oficiale anunţate de Registrul Comerţului. 

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 20,7%, în timp ce suspendările de activitate au crescut cu 13,3%. 

,,Aproape 30.000 de firme au fost dizolvate în acest interval, într-o creştere semnificativă faţă de 2017. Un semnal al scăderii apetitului pentru investiţii, urmare a înrăutăţirii condiţiilor din economia reală, puternic grevată de blocajul financiar şi de lipsa finanţării’’, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Numărul societăţilor intrate în insolvenţă s-a redus cu 4,33%, iar cel al firmelor radiate cu 1,26%.

Pe ansamblu, în România activează în prezent 914.415 firme şi 394.790 persoane fizice autorizate.

De ce au dat greş investitorii

Într-o economie în care peste 80% dintre firme sunt din zona microîntreprinderilor, să faci afaceri sustenabile reprezintă o adevărată provocare, spun experţii de la Sierra Quadrant.

Potrivit acestora, capitalizarea insuficientă este unul dintre motivele pentru care cele mai multe companii eşuează.

,,Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activităţii. Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în insolvenţă, de exemplu, nu au planuri de investiţii bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu ţin cont de realităţile din economie”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenţei.

Un alt motiv pentru care firmele nu reuşesc să facă faţă provocărilor din economie îl reprezintă accesul dificil la finanţarea bancară. Un sondaj realizat în acest an de Banca Naţională, în rândul companiilor care au aplicat în vederea contractării unui credit în ultimele 12 luni, arată că printre dificultăţile majore întâmpinate în accesarea finanţării de la bănci şi/sau IFN, în topul clasamentului se află cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, clauzele contractuale, dar şi birocraţia.

Un alt motiv important pentru care multe firme eşuează îl reprezintă slaba pregătire economică a investitorilor.

,,Educaţia financiară reprezintă o reală problemă în economie. Sunt prea mulţi cei angrenaţi în business care acţionează din impuls, din fler, şi prea puţin pe considerente solide, economice. Aşa se ajunge la investiţii peste posibilităţi în clădiri, maşini etc. sau la acordarea excesivă de dividende fără a ţine cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Bucureştenii, campioni la eşecuri în afaceri

Analiza Sierra Quadrant arată cel mai riscant mediu de afaceri, judecând după numărul mare de firme aflate în dificultate, este Bucureştiul, cu 1372 de insolvenţe, 1646 de firme suspendate, 10446 societăţi radiate şi 5779 firme dizolvate în primele 10 luni din 2018. Asta în condiţiile în care în Bucureşti activează şi cele mai multe societăţi din România (238.523 de firme şi PFA-uri)

,,Comerţul reprezintă cel mai riscant domeniu investiţional, cu 2210 insolvenţe, 4557 de suspendări de activitate, 18342 firme radiate şi 9166 de firme dizolvate. Urmează construcţiile, tranzacţiile imobiliare, sectorul HORECA şi transporturile, domenii cu un grad ridicat de risc. Iar din urmă vin puternic serviciile şi activităţile culturale, sectoare în care s-au înregistrat şi cele mai ridicate rate de radieri faţă de anul precedent, de peste 30%”, arată analiza.

În topul firmelor intrate în insolvenţă în 2018, Capitala este urmată de judeţele Bihor (487), Timiş (374), Constanţa (362), Iaşi (337), Cluj (257), Braşov (232). La polul opus se află judeţele Covasna (42), Sălaj (46), Botoşani şi Călăraşi (49), Mehedinţi (53), Gorj (54), Teleorman (56), Ialomiţa (57) şi Dâmboviţa (59). Interesant este şi faptul că în Satu Mare s-a înregistrat cea mai ridicată creştere a numărului de firme intrate în insolvenţă, de 69,4%.

În ceea ce priveşte situaţia firmelor suspendate în acest an, Bucureştiul este urmat în clasament de Bihor (818), Cluj (677), Constanţa (600), Prahova (558) şi Neamţ (549), în timp ce judeţele cu cele mai puţine asemenea situaţii sunt Ialomiţa (75), Covasna (127), Brăila (142), Gorj (149), Caraş-Severin (156), Tulcea (155), Giurgiu (160), Teleorman (167), Botoşani (192). În Vrancea a fost înregistrată cea mai ridicată creştere a numărului de firme suspendate, de 37%.

La capitolul firme radiate în 2018, Capitala este urmată de Cluj (2812), Timiş (2643), Iaşi (2614), Constanţa (2433), Bihor (2371), Prahova (2206) şi Dolj (2100), iar în topul firmelor dizolvate de Timiş (1561), Cluj (1352) şi Constanţa (1316).

Cea mai ridicată creştere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Dâmboviţa, de 34,5%, iar în ceea ce priveşte firmele dizolvate, cel mai mult a crescut numărul celor din Botoşani, cu 87,3%.

Cum eviţi riscul în afaceri

Tu ştii cu cine faci afaceri, dacă firma respectivă are dificultăţi financiare, procese, probleme cu plăţile? O întrebare simplă pe care, însă, prea puţini investitori şi-o pun atunci când înregistrează un contract.

,,Sub mirajul câştigului, există mulţi oameni de afaceri care închid ochii la creditul furnizor, care nu iau în calcul costurile aferente întârzierii plăţilor, care încearcă să vadă jumătatea plină a paharului, ignorând semnalele de alarmă”, afirmă experţii de la Sierra Quadrant.

Pentru a evita dificultăţile financiare generate de relaţia cu partenerii, este esenţial să te informezi din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor. 

,, Informaţia este esenţială în afaceri.  Utilizând servicii de management al riscului comercial, veţi afla din timp dacă partenerul respectiv prezintă o situaţie financiară solidă.

Pe de altă parte, este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvenţă pentru că şi-au supraestimat veniturile, au avut aşteptări mult prea optimiste legate de potenţialul economic al industriei, al locaţiei sau al partenerilor, furnizori şi clienţi.

Altfel spus, o vorbă populară spune că trebuie să te întinzi cât te ţine plapuma. Nu în ultimul rând, este nevoie, ca investitor, să te asiguri că angajaţii tăi au educaţia economico-financiară necesară pentru a conduce business-ul pe profit.

Şi, de asemenea, este esenţial să te informezi continuu despre dinamica climatului investiţional. Să fii la curent cu legislaţia, cu ştirile economice, cu trendurile, să iei în calcul sezonalitatea, dinamica inflaţiei, sunt elemente esenţiale pe care orice investitor trebuie să le cunoască. ”, afirmă experţii.