Pedepsele Guvernului pentru companii lovesc în populaţie. Cum vor resimţi românii efectele „ordonanţei lăcomiei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a introdus printr-o ordonanţă controversată o serie de măsuri menite să protejeze populaţia şi să pedepsească firmele care nu plătesc destule impozite, dar tot românii de rând vor suporta factura.

Guvernul a pus ochii pe profiturile companiilor din România şi a decis să introducă o serie de taxe, chiar din 2019: „taxa pe lăcomie“, taxa pe cifra de afaceri a companiilor din energie, comunicaţii şi jocuri de noroc. De asemenea, sunt aduse schimbări la Pilonul II de pensii şi vor fi plafonate preţurile la gaze naturale şi energie electrică, în următorii trei ani.

Specialiştii avertizează în continuare că aceste noi taxe, deşi nu sunt aplicate direct populaţiei, se vor regăsi tot în facturile românilor şi se vor reflecta printr-un nivel de trai mai prost.

„Bombă cu ceas“ pentru Pilonul II

Ordonanţa aduce o serie de modificări la sistemul Pilonului II de pensii private. În primul rând, fondurile de pensii private vor fi obligate să majoreze capitalul cu sume care, în total, s-ar ridica la circa 800 de milioane de euro. De asemenea, comisionul de administrare încasat de fonduri este redus. Administratorii au avertizat că măsurile sunt o „bombă cu ceas, iar ceasul arată maxim 6 luni”, deoarece „fac practic imposibilă continuarea existenţei Pilonului II dincolo de 30 iunie 2019”. Radu Crăciun, director general al BCR Pensii, spune că Pilonul II nu va fi desfiinţat explicit, ci implicit, deoarece acţionarii ar putea decide că „este mai rezonabil economic să părăsească România“. Acest lucru i-ar lăsa pe români fără o alternativă foarte profitabilă, cu randament anual de 3-4%, de a economisi pentru pensie.

În al doilea rând, românii care nu au încredere în administratorii privaţi de pensie pot alege să îşi mute integral contribuţiile la stat, printr-o cerere, cu singura condiţie să fi contribuit minim 5 ani la pensiile private. Toţi banii care au fost acumulaţi în contul de pensie privată până la momentul depunerii cererii de retragere vor rămâne acolo. Altfel spus, românii care decid să se retragă nu vor primi banii imediat, ci abia când ies la pensie. Cei care vor opta numai pentru Pilonul I, însă, vor conta numai pe „pixul“ Guvernului când vor ieşi la pensie şi pe ce bani va dori acesta să ofere atunci.

Taxa pe lăcomie        

Băncile din România vor plăti din 2019 o taxă de 2% din active, denumită anterior „taxa pe lăcomie“, în cazul în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de 2%. Această taxă ar putea să le lase fără circa 70% din profit. Şi românii de rând vor fi afectaţi, după ce băncile îşi vor reconfigura strategia.

Mai greu să iei credit.  Analiştii Financiar Bancari atrag atenţia că taxa va duce la înăsprirea condiţiilor de finanţare, iar costurile adiţionale se pot transfera parţial către consumatorul final. Cu alte cuvinte, un român care vrea să ia un credit va trebui să îndeplinească condiţii mai stricte, drept urmare în viitor s-ar putea să nu se mai califice pentru un credit sau un împrumut îl va costa mai mult decât în prezent.

Dispariţia unor bănci. Măsurile ar putea duce la dispariţia unor bănci, consideră Radu Crăciun, el explicând că gradul de impozitare în creştere va diminua substanţial profitabilitatea băncilor comercial.

Vor scădea dobânzile la depozite. Băncile vor limita impactului taxei asupra profitabilităţii, în primul rând prin managementul costurilor. „Ne putem aştepta la dobânzi în scădere oferite pentru atragerea de economii“, arată Radu Crăciun.

Dobânzi mai mari pentru statul român. Radu Crăciun mai spune că reducerea expunerii băncilor pe titlurile de stat ar fi o cale rapidă de micşorare a activelor „Va face bugetul mult mai dependent de finanţarea externă, expunând în paralel şi piaţa valutară la volatilitatea sentimentului investitorilor străini. În plus, scăderea cererii va face ca dobânzile plătite de statul român să fie în creştere”, spune el.

Creşteri de preţuri. „Dacă ne uităm la măsurile similare luate în ţări precum Ungaria sau Polonia, majorările de taxe pentru companii au sfârşit prin a fi reflectate în 1-2 ani în preţuri. Adică în inflaţie“, subliniază Radu Crăciun.

Grăbeşte recesiunea. Efectele acestei măsuri vor grăbi instalarea unei recesiuni economice, recesiune care înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, consideră Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Preţuri plafonate la gaze şi curent

Guvernul a mai decis plafonarea preţurilor la gaze naturale şi la energie electrică, în următorii trei ani. Guvernul a impus producătorilor şi furnizorilor reducerea preţurilor la nivelul de 68 lei/MWh pentru gaze şi menţinerea la acest nivel până în februarie 2022. Pentru consumatorii industriali, este stabilit un amestec de gaze din import şi din intern.

Plafonarea preţului gazelor nu va face însă ca preţurile pe care le plăteşte populaţia pentru acest combustibil să scadă, ci vor avea de câştigat ruşii sau ungurii, de la care România va trebui să importe gaz la suprapreţ, arată Asociaţia Energia Inteligentă. 

Taxe pentru companii din energie şi comunicaţii

Guvernul a impus, de asemenea, o serie de taxe şi pentru companiile din sectorul energetic şi pentru cele din comunicaţii. Va fi o taxă de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie şi una de 3% pentru companiile din domeniul comunicaţiilor, care vor plăti de asemenea şi pentru vânzarea licenţelor 5G şi reînnoirea licenţelor 3G. Aceste noi taxe vor duce la scumpirea serviciilor pe care le oferă aceste companii, potrivit specialiştilor.

Guvernul a uitat să scadă TVA

Guvernul s-a angajat, prin programul de guvernare, să scadă în mod constant taxa pe valoare adăugată plătită de români, dar se pare că „a uitat“ să facă acest lucru şi de la anul. Cea mai recentă variantă a programului de guvernare arăta că TVA va scădea de la 19% în prezent la 18%, de la 1 ianuarie 2019. Cu toate acestea, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a anunţat că această măsură nu va fi aplicată. Darius Vâlcov, consilierul premierului, a dat de înţeles că „economia nu permite“.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite