Patriarhia Română vrea în continuare subvenţii agricole şi susţine că toate veniturile generate de terenuri sunt trecute în contabilitate

Patriarhia Română vrea în continuare subvenţii agricole şi susţine că toate veniturile generate de terenuri sunt trecute în contabilitate

BOR susţine că îndeplineşte deja condiţiile anunţate de către APIA, astfel că n-ar trebui să fie trecută pe "lista neagră" a fermierilor inactivi

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu poate refuza statutul de fermier activ, al cărui sens nu este încă definit legal, unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole, arată Patriarhia, într-un comunicat.

Un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt „fermieri activi“ şi că lucrează terenul, a anunţat ieri Dorel Benu, şeful APIA.
 
„Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă“, a declarat miercuri, şeful APIA.
 
Urmare a acestui anunţ, Patriarhia Română precizează că unităţile bisericeşti pot îndeplini viitoarele criterii pentru acordarea subvenţiilor agricole, susţinând că înregistrează în contabilitate veniturile de pe terenuri.
„Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora“, a precizat Biserica.
 
BOR susţine că foloseşte bunurile pentru opera filantropică şi întreţinerea bisericilor
 
Potrivit Patriarhiei, conform articolelor 169 şi 170 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, bunurile comune ale parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, între care terenurile agricole, pădurile, păşunile, viile, livezile, grădinile etc. fac parte din patrimoniul bisericesc. Acestea sunt administrate, conform destinaţiei lor, pentru întreţinerea bisericilor şi mănăstirilor, precum şi pentru susţinerea operei misionar-pastorale, social-filantropice, educaţionale şi culturale a Bisericii.
 
 
Totodată, arată Patriarhia, cea mai mare parte a unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri sărace din mediul rural) care deţin în proprietate suprafeţe agricole mici le-au arendat, iar arendaşul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeşte subvenţia de la bugetul de Stat şi are obligaţia de a justifica modul utilizării banilor primiţi. Veniturile obţinute în urma arendării suprafeţelor agricole sunt folosite de unităţile bisericeşti pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi activităţile socio-educaţionale ale acestora.
 
În plus, unităţile bisericeşti care deţin suprafeţe de teren arabil mai mari şi au capacitatea de a le lucra în regie proprie justifică de asemenea subvenţiile primite de la Stat conform legislaţiei în vigoare. În cazul acestora, recolta obţinută este folosită pentru întreţinerea unităţii bisericeşti, consumul propriu, precum şi pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, aşezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), a mai precizat Patriarhia Română.
 
Potrivit prevederilor statutare şi hotărârilor Sfântului Sinod, centrele eparhiale au responsabilitatea de a supraveghea administrarea corectă a bunurilor din patrimoniul bisericesc de către fiecare parohie şi mănăstire. În acest sens, menţionăm faptul că în evidenţa contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă şi modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafeţelor agricole şi utilizarea acestora, mai arată Patriarhia.

 
Mai puteţi citi:
 
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  va compensa creşterea accizei pentru motorina utilizată în agricultură, fermierii urmând să primească prin rambursare în jur de 1,8 lei pe litru, începând cu trimestrul al doilea din 2014, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
 
Ministerul Agriculturii a transmis vineri prima variantă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene, sumele alocate pentru irigaţii urmând să crească de 2,5 ori, iar cele pentru fermele de familie de peste 3,5 ori.
 
Exploataţiile de un hectar şi cele împărţite pe mai multe loturi mici vor pierde subvenţia pentru că Guvernul va creşte plafonul de eligibilitate la 1,5 hectare. Riscul vizează 400.000 de agricultori.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: