Parlamentarii s-au exceptat de la regulile privind spălarea banilor, pe motiv că sunt „categorie-ţintă” pentru organele de anchetă

Senat - Palatul Parlamentului FOTO Inquam Photos / George Călin

Parlamentarii au eliminat „persoanele expuse politic” de la aplicarea legii care permite supravegherea mai atentă a tranzacţiilor comerciale şi relaţiilor de afaceri ale acestora, contrazicând exact directiva europeană pe care o implementează în legislaţia română.

Parlamentari, miniştri, preşedintele ţării, şefi de parchete sau instanţe, dar şi multe alte persoane din posturi importante, numite „persoane expuse politic”, vor avea scutire de la legea care ar trebui să le monitorizeze mai atent tranzacţiile şi relaţiile de afaceri. Modificarea a fost făcută marţi de senatorii care au dezbătut proiectul privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. 

România trebuia să transpună încă de anul trecut, din luna iunie, cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care înăspreşte normele actuale şi permite contracararea cu mai multă eficacitate a unor astfel de operaţiuni, precum şi a celor legate de finanţarea terorismului.

Cu toate acestea, în momentul de faţă, proiectul de lege care „traduce” directiva în legislaţia românească abia a ajuns la comisiile de specialitate din Senat, respectiv comisia juridică, comisia pentru apărare şi comisia pentru afaceri europene. Acestea trebuiau să întocmească raportul pentru votul din plen.

Persoanele expuse politic, eliminate cu totul

Cu toate acestea, senatorii din comisii au decis să vină cu o modificare importantă la proiectul de lege, şi anume să elimine cu totul aplicarea acesteia pentru persoanele expuse politic, potrivit profit.ro. Parlamentarii au reclamat că ar fi „o categorie-ţintă” pentru organele de anchetă, pentru a argumenta măsura.

Conform articolului eliminat, persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante.

Prin funcţii publice importante se înţeleg:

a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat;

b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;               

c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;

d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;

e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;

f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;

g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;

h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Directiva europeană nu stigmatizează persoanele expuse politic

Directiva europeană arată că ar trebui să se recunoască faptul că anumite situaţii prezintă un risc mai mare de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. Acest lucru este valabil, spun oficialii europeni, în special în cazul relaţiilor cu persoane fizice care deţin sau au deţinut funcţii publice importante în Uniune şi la nivel internaţional, şi în special persoane din ţări în care corupţia este larg răspândită.

Cu toate acestea, directiva arată tocmai că cerinţele referitoare la persoanele expuse politic au un caracter preventiv şi nu sunt de natură penală. Astfel, ele nu ar trebui să fie interpretate ca o stigmatizare a persoanelor expuse politic în sine ca fiind implicate în activităţi criminale.

În ciuda acestor definiţii, parlamentarii au decis să fie precauţi şi să elimine complet persoanele expuse politic de sub incidenţa legii, iar odată cu această situaţie nu vor mai putea fi aplicate mai multe măsuri de prevenţie.

România riscă sancţiuni record

Toate statele membre ar fi trebuit să transpună cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor până în data de 26 iunie 2017.

Însă România nu a aplicat-o nici la această dată, iar între timp, în iulie anul acesta, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva ţării noastre. De asemenea, CE a cerut amendarea României cu 1,8 milioane de euro plus 21.000 de euro zilnic pentru fiecare zi în care nu transpune directiva privind spălarea banilor.

În luna august, Guvernul României a cerut un răgaz de la CE până în octombrie 2018, trimiţând o scrisoare unor înalţi oficiali ai Comisiei.

Între timp, în 30 mai 2018, Comisia Europeană a adoptat şi cea de-a cincea directivă în acest sens.