Pandemia a scumpit mâncarea, casele, maşinile, dar şi alte produse. Cum s-a ajuns aici
0
Problemele generate de pandemie, de la lanţuri de aprovizionare la lipsa materiilor prime, au dus la o explozie a preţurilor în mai multe sectoare, se arată într-o analiză CNN, care explică de ce cresc preţurile la aproape orice produs.
Potrivit sursei citate, companiile care în ultimul an şi-au închis fabricile şi au concediat personalul din cauza pandemiei acum nu sunt în măsură să asigure suficiente materii prime pentru a construi casele, pentru a fabrica maşinile sau pentru a asambla aparatele care sunt brusc la mare căutare, transmite Digi24.
„Nu se ştie cât timp cererea va depăşi oferta, mai ales că pandemia continuă în unele dintre cele mai mari economii ale lumii. Sunt, însă, lipsuri de la microcipuri şi pui, la clor şi brânză, iar preţurile sunt în creştere.”, se arată în analiza CNN.
Cum s-a ajuns aici
Preţul petrolului a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 7 ani, după ce anul trecut a atins minime istorice. Preţul Brent, reperul global, a scăzut sub 20 de dolari pe baril în aprilie anul trecut, după ce restricţiile din pandemie au dus la scăderea cererii companiilor aeriene, a şoferilor şi a producătorilor.
De atunci, Brent a ajuns la peste 70 de dolari pe baril după o creştere majoră a cererii. Un fenomen similar se întâmplă şi cu o serie de mărfuri, industrii şi produse.
„Nu am avut niciodată ceva atât de violent şi de rapid, atât în ceea ce priveşte căderea, cât şi revenirea”, spune George Calhoun, directorul în cadrul institutului de tehnologii din New Jersey. „Este clar că revenirea economică a creat o mulţime de perturbări, nu doar în lanţurile de aprovizionare, ci şi în modelele de afaceri”.
Un alt efect al pandemiei de Covid-19 este criza acută de cipuri. Potrivit analizei, pandemia a închis temporar fabricile de automobile anul trecut, în timp ce recesiunea care a urmat a îngropat vânzările.
Când producătorii de autovehicule au răspuns prin reducerea producţiei şi, prin urmare, comenzile pentru microcipuri au scăzut, producătorii de semiconductori au redistribuit surplusul companiilor care produc smartphone-uri, laptopuri şi console de jocuri, produse la mare căutare în timpul pandemiei.
Apoi, când vânzările de maşini au revenit mai repede decât se aştepta, producătorii s-au trezit într-o criză acută de cipuri. Deficitul pe scară largă a forţat ca Ford, Volkswagen, Fiat Chrysler şi Nissan să reducă producţia.
Acest lucru a crescut preţul maşinilor noi şi a crescut cererea de vehicule uzate, care sunt acum una dintre principalele surse de inflaţie din Statele Unite.
Preţul maşinilor şi camioanelor uzate din Statele Unite a crescut cu 10% în mai faţă de luna precedentă, cea mai mare creştere din 1953, potrivit Biroului de Statistică. Preţurile au crescut cu 21% faţă de anul trecut, făcând din maşinile second hand principalul motor al creşterii din aprilie a preţurilor de consum din SUA.
Preţurile mărfurilor cresc
Pe măsură ce economia îşi revine după pandemie, costul materiilor prime necesare pentru a produce bunuri de consum este în creştere. Investiţiile în plină expansiune în tehnologii ecologice se adaugă, de asemenea, la cererea puternică de metale precum aluminiul şi cuprul, care sunt utilizate la vehiculele electrice.
Tesla a crescut recent preţurile cu 2.000 de dolari pentru modelul Tesla 3. CEO-ul Tesla Elon Musk a dat vina pe creşterea costurilor materiilor prime.
Minereul de fier, cuprul şi oţelul, utilizate pentru fabricarea de maşini, case şi aparate electrice, s-au scumpit şi au atins niveluri record în ultimele săptămâni. Indicele Bloomberg Commodity Spot, care urmăreşte schimbările de preţ pe o gamă largă de metale şi produse agricole, a crescut cu aproximativ 60% în ultimul an.
În Statele Unite, deficitul de cherestea legat de oprirea gaterelor mai devreme în timpul pandemiei a crescut preţurile, adăugând aproape 36.000 de dolari la preţul unei case noi.
De asemenea, creşterea costurilor materiei prime determină Procter & Gamble şi Kimberly-Clark să crească preţurile produselor de uz casnic, cum ar fi tampoane, scutece şi hârtie igienică.
O serie de crize a dus la creşterea preţurilor
Blocajul Canalului Suez în luna martie a întârziat expedierea de bunuri, seceta din America de Sud a afectat producţia de porumb şi zahăr, valul de frig din Texas şi atacul cibernetic au dus la creştere preţurilor combustibilului, în timp ce focarul de Covid-19 din India a perturbat lanţurile de aprovizionare.
Cea mai recentă problemă: JBS Meat, un important producător de carne de vită şi porc, a suferit un atac cibernetic care a forţat compania să închidă fabricile din America de Nord şi Australia săptămâna trecută.
Preţurile la alimente cresc deja din cauza creşterii cererii de produse agricole, cum ar fi porumbul şi soia, în special în China, unde cererea de hrană pentru animale creşte în timp ce efectivele de porci se recuperează după un focar de pestă porcină africană.
În ceea ce priveşte oferta, vremea uscată din Brazilia, Thailanda şi Europa a influenţat producţia, în timp ce Rusia, principalul exportator mondial de grâu, a implementat o taxă de export pentru a spori aprovizionarea internă.
Preţurile globale la alimente au crescut pentru a douăsprezecea lună consecutivă în luna mai, potrivit Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură. Indicele FAO al preţurilor la alimente, care urmăreşte o gamă largă de produse, a fost cu 40% mai mare luna trecută decât nivelul său de acum un an.
În timp ce costul ingredientelor reprezintă o mică parte din preţul pe care consumatorii îl plătesc pentru bunurile din supermarketuri şi restaurante, companiile alimentare precum Nestlé şi Unilever au anunţat deja creşteri de preţ pe anumite linii de produse.
Lipsa forţei de muncă
Lipsa forţei de muncă, care a devenit, de asemenea, o problemă în Europa, este parţial legată de viteza cu care economiile s-au redeschis şi este posibil să se normalizeze odată cu trecerea pandemiei.
Constrângerile din lanţul de aprovizionare au forţat companiile să producă produse pe baza mărfurilor pe care le au la dispoziţie, mai degrabă decât pe comenzile clienţilor.
În Germania, inima industrială a Europei, întreruperile lanţului de aprovizionare exacerbate de blocajul Canalului Suez oferă o posibilă explicaţie pentru o scădere neaşteptată a comenzilor industriale în aprilie.
O listă tot mai mare de companii din întreaga lume au semnalat costuri mai mari ale lanţului de aprovizionare determinate parţial de creşterea taxelor de expediere. Dacă cererea rămâne ridicată, mai multe firme pot opta pentru a transfera aceste costuri clienţilor.
Având în vedere creşterea preţurilor pe rafturile magazinelor şi în datele oficiale, întreprinderile şi consumatorii se aşteaptă la o inflaţie în creştere. Asta reprezintă în sine o provocare. Dacă întreprinderile şi consumatorii consideră că preţurile mai mari sunt o tendinţă pe termen lung, ei îşi pot schimba comportamentele într-un mod care determină persistenţa presiunilor pe preţuri.
De exemplu, muncitorii ar putea cere salarii mai mari, forţând companiile să crească preţul bunurilor.
Analiza CNN arată că, cel puţin pentru moment, bancherii sunt de părere că majorarea preţurilor se va dovedi tranzitorie şi este puţin probabil să ducă la o inflaţie persistentă pe termen lung, chiar şi în condiţiile în care unii economişti, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, şi fostul guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, trag un semnal de alarmă.
Se încarcă comentariile...
