Organizaţiile patronale din turism cer măsuri urgente pentru reducerea efectelor deficitului de personal asupra industriei

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) solicită autorităţilor să ia măsuri urgente care să limiteze impactul negativ puternic al deficitului de forţă de muncă în turism.

Reprezentanţii celor patru asociaţii s-au reunit joi, 14 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă pentru a atrage atenţia şi a propune autorităţilor soluţii privind deficitul forţei de muncă şi lipsa promovării din turismul românesc.

Nicolae Demetriade (preşedinte ANAT), Răzvan Pîrjol (membru consiliu FIHR), Dragoş Petrescu (preşedintele asociaţiei patronale HORA) şi Mohammad Murad (preşedinte FPTR) au expus în cadrul conferinţei de presă cele mai presante probleme actuale care afectează industria hospitalităţii, precum şi soluţiile concrete şi imediate pe care le consideră necesare.

Principalele probleme semnalate de reprezentanţii celor patru asociaţii au fost statutul incert al Organizaţiilor de Management al Destinaţiei şi promovarea precară a României ca destinaţie turistică, lipsa unei comunicări şi a parteneriatului public –privat în industrie, deficitul de forţă de muncă în turism cauzat de depopularea masivă a tării şi legislaţia care nu permite în acest moment adoptarea unor soluţii viabile pentru limitarea efectelor acestuia. În afară de problema numerică, industria se confruntă şi cu problema de calitate, respectiv educaţia şi calificarea celor care lucrează în industrie.

Promovare, parteneriat şi comunicare cu autorităţile

Reprezentanţii asociaţiilor din turism au semnalat o dată în plus în cadrul conferinţei că promovarea precară a României ca destinaţie turistică este una dintre frânele cu care se confruntă turismul în România.

Aceştia propun guvernanţilor o deschidere mai mare către parteneriat, pentru a conlucra în scopul atragerii mai multor turişti în România şi a folosirii eficiente a fondurilor disponibile din taxele de turism.

Nicolae Demetriade, preşedinte ANAT, a declarat: „OMD-urile care ar pune în aplicare strategia de turism sunt de un interes major pentru industria noastră. Nimeni din industrie nu are nicio obiecţie asupra OMD –numai aşa vom reuşi să dezvoltăm turismul şi la nivel local. Forţa de muncă devine însă o problemă ce poate fi mai gravă decât o criză economică”.

Răzvan Pîrjol, membru consiliu FIHR: „Deseori ne gândim doar la promovare, avem însă şi problema forţei de munca. De forţa de muncă se leagă şi subiectele de educatie, de recunoaşterea diplomelor, etc. Pentru promovare sunt eforturi mari de ani de zile, şi efortul Bucureştiului de a promova capitala există, în parteneriat public-privat, ideile există, culmea ironiei este că există şi bani, dar nu reuşim să fim pe aceeaşi lungime de undă pentru implmentare. Singura soluţie de reuşită pe care o considerăm viabilă este un parteneriat cu autorităţile”.

Deficit de peste 50.000 persoane, doar în industria hospitalităţii

În contextul depopulării masive a României, cu peste 4 milioane de români plecaţi deja la muncă în străinătate şi cu mii de români ce părăsesc ţara în fiecare zi, industria hospitalităţii se confruntă cu un deficit de forţă de muncă fără precedent.

Potrivit estimărilor reprezentanţilor asociaţiilor din turism, un disponibil de 50.000 persoane dornice de muncă ar fi absorbit imediat doar de turism, sector în care lucrează astăzi în România peste 450.000 persoane.

Dragoş Petrescu, preşedinte HORA: Industria turismului, la fel ca a construcţiilor, este puternic afectată de lipsa forţei de muncă. Avem 10.000 oameni pe care îi putem atrage, şi 4 milioane care au plecat. Suntem în faţa unui paradox: avem clienţi, industria funcţionează, conceptele de restaurante funcţioneaza, însă nu avem cu cine să-i servim.

Mohammad Murad, preşedinte FPTR: „De 1 an de zile se simte agresiv deficitul de forţă de muncă. Ne-am dus la oficiali, dar nu există o cultură a relaţiei dintre noi şi autorităţi. Trebuia să fim invitaţi la o discuţie. Suntem afectaţi din multe perspective: scad serviciile, pentru că dacă nu ai pe cine sa angajezi, angajezi pe oricine, 10% dintre unităţile de pe litoral nu deschid anul acesta din lipsă de personal. Este imposibil să cer performanţa dacă ştiu că dacă angajatul pleacă, nu am cu cine să lucrez”.

Una dintre soluţiile pe care reprezentanţii asociaţiilor din turism le propun guvernanţilor este susţinerea transferului din mediul rural în mediul urban prin posibilitatea de a deduce cheltuielile de cazare, transport şi masă, fără ca acestea să fie asociate veniturilor salariale. Această măsură ar încuraja jucătorii din turism să investească în relocarea forţei de muncă din medii rurale, cu posibilităţi reduse de angajare la nivel local, către centrele de afaceri din mediul urban.

În cazul în care măsura relocării nu este suficientă pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă, reprezentanţii asociaţiilor din turism susţin că unica şansă pentru dezvoltarea turismului şi investiţiilor în România rămâne importul de forţă de muncă din spaţiul extra-comunitar. 

În acest context, reprezentanţii asociaţiilor din turism cer autorităţilor măsuri imediate care să permită importul de forţă de muncă:

•           creşterea contingentului de lucrători străini –în prezent acesta este de 10.000 de permise de muncă, insuficiente pentru a deservi nevoia de forţă de muncă din economie

•           eliminarea tratamentului preferenţial acordat lucrătorilor non-UE în ceea ce priveşte salariul minim garantat. În prezent acesta este stabilit la nivelul salariului mediu pentru angajaţii non-UE, faţă de salariu minim, pentru români

•           uşurarea procedurilor şi scurtarea timpului necesar pentru obţinerea permiselor de muncă şi echivalare a studiilor.

Potrivit evaluărilor realizate de organizaţiile din industrie, adoptarea rapidă a măsurilor propuse ar putea genera venituri considerabile la bugetul de stat. Fără a pune la socoteală veniturile la nivel de economie prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi atragerea unui număr mai mare de turişti în România, aceştia estimează venituri bugetare de peste 500 milioane de euro proveniţi exclusiv din plata contribuţiilor aferente salariilor plătite celor 50.000 angajaţi noi necesari în turism.

Soluţii pentru a îmbunătăţi educaţia profesională

Reprezentanţii asociaţiilor din hospitalitate au mai remarcat şi necesitatea parteneriatului cu autorităţile în ceea ce priveşte educaţia profesională pentru industrie.

Aceştia reamintesc necesitatea susţinerii industriei prin echivalarea rapidă a diplomelor obţinute în străinătate, care ar încuraja repatrierea şi revenirea în ţară a mai multor români calificaţi în afara ţării, precum şi programele de învăţământ dual şi re-evaluarea direcţiilor învăţământului profesional în concordanţă cu solicitările industriei.