Oraşul inteligent şi Internetul lucrurilor

De câţiva ani, în spaţiul public românesc se vorbeşte tot mai intens despre transformarea oraşelor în oraşe inteligente şi despre beneficiile majore pe care folosirea soluţiilor smart le poate avea asupra calităţii vieţii cetăţenilor şi dezvoltării economice.

Spre deosebire de Capitală, în ţară, lucrurile par a fi mai bine înţelese de administraţiile locale, dacă privim spre Braşov, Alba-Iulia sau Cluj-Napoca. Acestea s-au dotat deja cu o serie de soluţii care uşurează nu doar viaţa comunităţii, dar contribuie şi la dezvoltarea economică a acestor zone. Multe dintre proiecte au fost dezvoltate prin accesarea de fonduri europene.

Un studiu publicat de ABI Research în 2017 arăta deja că tehnologiile adoptate de oraşele inteligente (automatizare, IA, schimb de date, soluţii bazate pe beacons sau aşa-numitele balize, etc.) pot reduce cheltuielile administraţiilor publice, companiilor şi cetăţenilor din întreaga lume cu peste 5 trilioane de dolari anual până în 2022. De exemplu, oraşul Barcelona a economisit doar în 2014 peste 75 de milioane de euro, prin adoptarea tehnologiilor IoT şi Smart City în administrarea reţelei municipale de apă, iluminat, etc.

Din păcate, în Bucureşti, aceste concepte sunt prea sofisticate pentru funcţionarii Primăriei Capitalei sau ai celor din primăriile de sector. Mai nimic nu s-a făcut în capitală pentru a pune dezvoltarea tehnologică în folosul comunităţii.  

În cele ce urmează nu îmi propun însă să insist asupra a ceea ce nu au făcut primăriile, ci să prezint doar câteva soluţii şi proiecte folosite cu succes de municipalităţile altor oraşe europene.

Primăria inteligentă

Pentru ca un oraş să fie cu adevărat inteligent, este extrem de important să folosească o infrastructură concepută pentru a crea hiper-locaţie şi servicii automatizate. Astfel, instalarea unei reţele de beacons (balize), pentru a colecta şi trimite date către un hub poate fi o soluţie mai economicoasă în comparaţie cu alte tehnologii. În plus, utilizarea bluetooth-ului ca mecanism de control ajută la creşterea eficienţei în comanda şi verificarea la distanţă a echipamentelor. De exemplu, oraşul Amsterdam explorează în prezent oportunităţile unei reţele de beacons (balize). Nu mai puţin de 200 de balize sunt instalate în diferite locuri din acest oraş iar această reţea este pusă la dispoziţia dezvoltatorilor de aplicaţii şi companiilor, pentru a concepe diferite soluţii în beneficiul cetăţenilor, companiilor şi primăriei.

Iată doar câteva moduri mai puţin cunoscute în care beaconii pot fi folosiţi în oraşele inteligente:

-         Pentru îmbunătăţirea traficului : Datele de încărcare a traficului dintr-o zonă specifică a oraşului, o intersecţie sau o anumită stradă pot susţine un sistem care conduce traficul prin zone mai puţin congestionate.

-         Pentru asigurarea siguranţei publice, în special în zonele izolate:  În decembrie 2015, Columbus (Ohio) a devenit primul oraş din Statele Unite care a instalat peste o mie de beaconi. Iniţiativa „Oraşul sigur Columbus” permite rezidenţilor să descarce o aplicaţie care le transmite alerte şi pe care o pot folosi pentru a raporta o activitate suspectă. Astfel, dacă o persoană consideră că este în pericol sau dacă consideră că o persoană se comportă suspect, poate apela sau trimite un mesaj poliţiei cu un singur clic în aplicaţie. Coordonatele celui mai apropiat beacon sunt, de asemenea, transmise automat împreună cu mesajul. Poliţia primeşte alerta în sistemul propriu şi poate găsi rapid locul în care este nevoie de intervenţia sa.

-         Pentru informarea publică : O primărie inteligentă are nevoie să comunice cu cetăţenii în timp real, la momentul şi exact în locul necesar. Comunicarea între primărie şi cetăţeni trebuie să fie, de asemenea, în dublu sens. Aceasta se poate realiza rapid cu ajutorul unei aplicaţii care foloseşte datele colectate de beaconi si geoperimetria. Astfel, cetăţenii pot fi avertizaţi cu privire la un accident, un şantier care blochează o stradă, trafic congestionat sau o altă problemă locală.

-         Pentru publicitate digitală în spaţiile publice:  Gestionarea panourilor publicitare de exterior în spaţiile publice este o adevărată provocare pentru un oraş. Dar odată cu penetrarea smartphone-urilor pe scară largă, spaţiul public se redefineşte. Din ce în ce mai mult se crează un spaţiu public digital/virtual pe lângă cel fizic. Aceste spaţii publice digitale trebuie reglementate şi folosite în interesul cetăţenilor, al companiilor din oraş şi al autorităţilor publice. Şi aici beaconii şi geoperimetria au un rol important de jucat, pentru că publicitatea digitală poate fi gestionată cu ajutorul unei simple aplicaţii mobile a oraşului/sectorului, ca şi comunicarea şi publicitatea instituţiilor publice.

-         Penru birourile primăriei şi ale serviciilor comunitare:  Instalarea de beaconi în sediul primăriei poate contribui la identificarea spaţiilor nefolosite din clădire şi poate modifica, optimiza consumul de energie prin comenzi automate, în condiţii optime.  

-         Pentru turism :  Utilizarea datelor mobile în roaming este în continuare costisitoare. Astfel, turiştii fără acces la WiFi sau la date mobile pot utiliza o aplicaţie bazată pe Bluetooth şi beaconi pentru a-şi găsi calea sau pentru a primi informaţii importante. Spre exemplu, să luăm cazul unui cetăţean sau turist care are instalată aplicaţia oraşului şi care vizitează un muzeu. Cu ajutorul beaconilor, acesta primeşte instant pe telefonul propriu detalii despre tabloul pe care tocmai îl priveşte şi doar despre acela. Renunţăm astfel la utilizarea complicatelor şi costisitoarelor ghiduri audio pe care le închiriem de la muzee. Reducem costurile şi pentru muzeu şi pentru turişti.

Şcoala inteligentă

În loc să ne plângem de copiii noştri care petrec prea mult timp pe smartphone, primăriile de sector pot veni în sprijinul  şcolilor şi liceelor, oferindu-le o platformă digitală (web&mobile) de tip Cloud e-School, integrată, cu beaconi instalaţi în şcoli, dedicată atât elevilor, profesorilor, cât şi părinţilor. Această platformă poate conţine nu doar materialele educaţionale în format electronic, o e-Bibliotecă (programă şcolară, manuale, teste, materiale şcolare de educaţie interactivă, aplicaţii de realitate augmentată), ci şi informaţii despre şi pentru elevi, părinţi, profesori sau celebrul e-Catalog. Şi beneficiile unei astfel de aplicaţii sunt, desigur, numeroase. Ea va permite inclusiv adaptarea sistemului de învăţământ la nevoile prezentului, făcând dascălii, părinţii şi copiii conştienţi de trendurile evoluţiei digitale.

Prin urmare, soluţiile smart nu mai sunt simple experimente tehnologice, ci necesităţi care şi-au dovedit funcţionalitatea şi care trebuie urgent implementate, pentru ca oraşul să ţină pasul cu nevoile cetăţenilor săi, fie că este vorba despre trafic, educaţie sau comunicarea cu administraţia publică.