Asociaţia Furnizorilor de Energie cere reintroducerea contractelor directe de electricitate. Astfel de acorduri se pot semna şi acum pe OPCOM, transparent

Grupurile energetice CEZ sau Enel sunt atât furnizori, cât şi producători de electricitate din surse verzi

Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER) solicită Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) şi Departamentului pentru Energie să reintroducă posibilitatea încheierii de contracte bilaterale pe piaţa OPCOM, motivând că furnizorii şi producătorii interni să nu mai fie discriminaţi în faţa celor din Uniunea Europană.

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică“, a declarat, într-un comunicat, Ion Lungu, preşedintele organizaţiei.

AFEER apreciază că o bursă de energie nu se poate substitui integral, „fără consecinţe negative“, tranzacţiilor încheiate pe piaţa angro pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

De asemenea, tranzacţionarea masivă a energiei a energiei pe contracte pe termene scurte distorsionează preţul şi va cauza diminuarea investiţiilor în unităţi de producţie a electricităţii, conform sursei citate.

„Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor“, se precizează în comunicat.

Vor să centreze şi să dea şi cu capul

Problema este că astfel de contracte pe termen de mai mult de un an se pot semna pe bursa de specialitate OPCOM chiar şi în aceste momente şi pe perioade mai mari de un an. Miza o constituie faptul că o serie de grupuri energetice prezente pe piaţa românească au activităţi atât de furnizare, cât şi de producere a energiei în centrale eoliene. CEZ şi Enel au investit masiv în acest segment, dar şi o serie de furnizori mai mici au planuri de investiţii pentru astfel de parcuri, precum Tinmar – cel mai mare trader de electricitate din România, Renovatio Trading – care spune că este cel mai mare producător de energie fotovoltaică din România sau GRIVCO – deţinut de Dan Voiculescu.

Diferenţa o constituie faptul că prin OPCOM sunt publice informaţiile privind preţul, cantităţile şi perioada contractului, astfel că oricine poate observa aceste date, inclusiv producătorii din surse clasice sau ceilalţi competitori. 

În acest moment există peste 100 de contracte semnate prin OPCOM pe o durată mai mare de un an, pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB). În schimb, în privinţa contractelor între firmele aceluiaşi grup, nu de puţine ori s-a întâmplat ca alte societăţi să câştige licitaţiile şi asta pentru că nu au oferit cel mai bun preţ. Or, tocmai acesta este rolul unei burse, ca cererea şi oferta să stabilească preţul, în mod transparent. Pentru anul 2014 s-au contractat deja 21,4 TWh, ceea ce înseamnă aproape 40% din consumul estimat pe anul acesta.

Pe de altă parte, investiţiile în energia verde sunt subvenţionate de către fiecare cetăţean din România, printr-o schemă de 10 miliarde de euro. Otilia Nuţu, expert pe probleme de energie şi infrastructură de transport în cadrul Expert Forum, declara anterior că este absolut normal ca societăţile private să fie obligate să tranzacţioneze pe OPCOM, din moment ce o parte din costurile cu  energia regenerabilă provin de la contribuabili, astfel că este necesară o transparenţă cât mai mare.

Legea energiei stipulează că toată energia se tranzacţionează pe OPCOM.

Precedentul Hidroelectrica

AFFER consideră că reintroducerea contractelor bilaterale de energie nu va cauza „practici anticoncurenţiale“ dacă va fi dublată de „un management profesionist“.

Cel mai cunoscut caz din perspectiva contractelor bilaterale este cel al producătorului de energie Hidroelectrica. Compania a vândut energie direct, prin contracte bilaterale, mai multor beneficiari, la preţuri sub media pieţei, ceea ce i-a cauzat pierderi masive. Ca urmare a pierderilor generate de contractele bilaterale Hidroelectrica a intrat, în 2012, în insolvenţă. Ulterior, contractele au fost denunţate în instanţă, iar cele cu producătorii industriali au fost renegociate iar preţurile crescute.

Mai puteţi citi:

Cum subvenţionează fiecare român din buzunarul propriu economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei

Efect pervers al certificatelor verzi: preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, ceea ce impulsionează exportul de electricitate mai ieftină în Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Însă facturile rămân la fel de mari pentru populaţie şi industrie.

Autorităţile au demarat controale la Enel, E.ON, CEZ şi Electrica, pentru a verifica starea instalaţiilor. Investiţiile, luate la puricat din cauza defecţiunilor dese

Departamentul pentru Energie şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a început un control la distribuitorii de energie, după ce peste 400 de posturi de transformare au rămas fără curent ca urmare a liniilor avariate de ninsori şi viscol, scrie Agerpres.ro, care citează surse din cadrul Departamentului pentru Energie.

Cum au scumpit artificial energia electrică CEZ, EON şi Enel

Factura de curent a românilor a fost umflată artificial în urma unei afaceri dubioase între statul român şi companiile CEZ, EON şi Enel. Statul are de recuperat 2 miliarde de dolari de la acestea.