Olteanu: BNR estimează că 2022-2023 ar putea fi un termen potrivit pentru aderarea la zona euro
0
Evaluările BNR arată că România ar putea atinge un nivel „decent“ de convergenţă reală pentru aderarea la zona euro în 2022-2023, păstrând totodată elementele de convergenţă nominală, însă decizia privind momentul aderării este una politică, afirmă viceguvernatorul Bogdan Olteanu.
„Evaluările noastre arată că 2022-2023 ar putea fi un termen potrivit, din punct de vedere tehnic, pentru aderare, fie că vorbim de convergenţă nominală, fie de cea reală. Convergenţă nominală să rămână în zona ţintită, iar cea reală să atingă un nivel rezonabil. Bineînţeles însă că decizia privind momentul când vom adera va fi una politică, iar cea dacă vom adera a fost deja luată de către societatea românescă. Răspunsul este da, România se află pe drumul spre aderarea la zona euro“, a declarat joi Olteanu la conferinţa „Romania Investor Days“ organizată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
El a punctat că România este una dintre puţinele ţări din afară zonei euro care priveşte cu optimism adoptarea monedei unice.
Totodată, majoritatea politicienilor şi reprezentanţii elitei româneşti consideră că este vorba doar de a fi bine pregătiţi pentru aderare.
Refugiaţii ne-ar putea fi de folos
Totodataă, Olteanu a declarat că refugiaţii care ajung în Europa ar trebui să fie bineveniţi, deşi pe termen scurt presupun o cheltuială pentru statele membre, întrucât pe termen lung s-ar putea dovedi utili pentru forţa de muncă, prin competenţele şi abilităţile lor.
„Pe termen scurt vor fi nişte cheltuieli, pe care cred că un continent bogat şi le poate permite, iar pe termen lung va fi o oportunitate puternică pe care un grup de ţări bine administrate, cum se presupune că suntem, o pot gestiona. Poate pe termen lung vom putea profita de abilităţile şi competenţele imigranţilor şi ei pot devein parte a forţei de muncă din Europa şi din structura unei pieţe mai bune a muncii în viitor“, a spus Olteanu, care a afirmat că exprimă o părere personală.
El a arătat că multe dintre statele europene se confruntă cu o provocare demografică, iar pe termen scurt vor fi cheltuieli mai mari, chiar încurajate în anumite ţări.
„Gândiţi-vă câte laude au fost aduse Germaniei că au ridicat cheltuielile, sunt 10 miliarde euro, şi nu neapărat pentru infrastructură, aşa cum se aştepta. (...) Menţionez că nu exprim poziţia Băncii Naţionale, ci o opinie personală. Refugiaţii ar trebui să fie bineveniţi. Oricine este un refugiat şi are acest statut ar trebui să fie binevenit“, a concluzionat Olteanu.
România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.
Se încarcă comentariile...
