Olguţa Vasilescu spune că Legea salarizării nu se va modifica, doar regulamentul de sporuri. Ce schimbări sunt luate în calcul

Regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit, dar legea salarizării nu se modifică, a afirmat ministrul Muncii, sugerând că dacă legea va fi abrogată, „vor plânge după ea” mai mulţi decât „cei care o contestă acum”.

 Ministrul Munci, Lia Olguţa Vasilescu, a ţinut să facă 11 precizări miercuri noaptea, pe pagina sa de Facebook, prin care dă asigurări că legea salarizării unitare nu va fi modificată, dar se vor opera modificări în regulamentul de sporuri, astfel încât diferenţele de venituri să nu mai fie atât de mari.

„Regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifică! Dacă legea va fi abrogată, aşa cum promite Orbán (Ludovic Orban, liderul PNL – n. red.) că va face în prima zi de preluare a guvernării, cei care vor plânge după ea vor fi mai mulţi decât cei care o contesta acum”, a scris Vasilescu.

Oficialul a explicat că, în Ministerul Muncii s-a lucrat la o “lege cadru” a salarizării, prin aceasta urmărindu-se nişte principii cum ar fi “la muncă egală salarii egale”. „Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau îngrijitoarea, cum vreţi să îi spuneţi, să aibă acelaşi salariu şi dacă lucrează în Învăţământ, în Inspectoratele de Poliţie sau în Sănătate”, precizează ministrul. 

Pe de altă parte, pentru cazurile excepţionale, cum ar fi Sănătatea, unde îngrijitoarea lucrează printre bolnavi şi are o meserie, în mod evident, mai riscantă, dar al cărei risc nu îl pot aprecia cei care elaborează o lege cadru, ci doar specialiştii din instituţii cu atribuţii, „s-a luat decizia ca ministerele de resort, în acest caz Ministerul Sănătăţii, să elaboreze un “Regulament de sporuri””. 

„Nu au cum să decidă cei din Ministerul Muncii sau Parlamentul României (pentru că legea e iniţiata de parlamentari) ce specializare e mai importantă şi merită mai multe sporuri, de exemplu secţiile de boli infecţioase faţă de cele de boli interne. În acelaşi timp, prin Legea salarizării s-a instituit ca sporurile să nu depăşească 30% din total cheltuieli salariale pe ordonator principal de credite, pe motiv că nu e normal ca sporurile să depăşească salariile de bază”, susţine ministrul Muncii, arătând că „principiul nu este nou, a existat şi în vechea lege a salarizării, dar nu s-a respectat aproape niciodată, ba dimpotrivă, indiferent de secţia unde se aplicau sporuri, acestea erau date la maximum, fie că era vorba de medici, îngrijitoare sau personal care nu intra în contact cu bolnavul”.

Redăm în continuare postarea integrală a ministrului Muncii:

 Am putut descoperi, după ce am solicitat cheltuielile cu salarizarea de la opt spitale din Bucureşti, că, de exemplu, secretara avea spor mai mare decât doctorul. Se mergea, în cazul ei, cu spor maxim, ca şi în cazul medicului, dar i se mai adăuga un spor de calculator de 15%. Evident că astfel de lucruri nu mai puteau fi tolerate, mai ales că ele au făcut ca totalul cheltuielilor de salarizare din Sănătate să devină imposibil de estimat de către Ministerul de Finanţe şi că, lunar, creşteau cu 100 de milioane de lei. În aceste condiţii Ministerul Finanţelor Publice a solicitat un text de lege clar şi aplicabil, care să permită calcule cât mai exacte, cu atât mai mult cu cât ştiţi că, de la o lună la alta, cheltuielile din Sănătate sunt diferite, în funcţie de numărul de gărzi, de asigurarea continuităţii etc. S-a luat decizia ca procentul sporurilor să rămână exact ca în vechea lege unde era suficient de acoperitor pentru ceea ce îşi dorea Ministerul Finanţelor, dar care nu s-a aplicat ca urmare a unor derogări făcute anual de la acest text, iar Ministerul Sănătăţii a intrat la negocieri cu sindicatele pentru elaborarea Regulamentului de sporuri.

4) Am aşteptat încă din luna septembrie a anului trecut Regulamentul de sporuri, dar nu se putea ajunge la nicio soluţie cu sindicatele. Când se negocia cu reprezentanţii medicilor, ei solicitau sporuri mai mari pentru medici şi raportate la noul salariu, când se discuta cu cei care reprezintă personalul TESA, aceştia cereau sporuri mai mari pentru această categorie şi mai mici pentru medici, motivând că “oricum, le-au crescut salariile”. Discuţiile au fost purtate până în ultima săptămână din martie, fără a se ajunge la vreun compromis în privinţa Anexei 10, care a fost solicitată de sindicate, pentru ca, apoi, tot sindicatele să ceară eliminarea ei, iar azi, să ne transmită că o vor din nou. Ca la români! Pentru că exista riscul de a nu se mai putea plăti deloc salariile în aprilie, în absenţa unui Regulament de sporuri şi în condiţiile în care mai era doar o săptămână pentru calcularea noilor salarii, Guvernul şi-a asumat să adopte Regulamentul de sporuri în ultima formă discutată cu sindicatele, adică fără Anexa 10.

5) Vă rog să remarcaţi că, chiar şi în situaţia în care Regulamentul de sporuri nu a ieşit în cea mai fericită variantă, 80% dintre spitale nu înregistrează scăderi de venituri la nici un salariat, ci creşteri masive la medici şi asistente. Acest lucru a depins şi de dexteritatea managerilor de a folosi Regulamentul de sporuri adoptat şi de a regla sporurile de asemenea manieră încât să nu existe nemulţumiri. Ca şi la alte categorii de bugetari şi în Sănătate s-au constatat calcule greşite care au fost corectate prin discuţii purtate între managerii de spitale şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii (sunt multe cazuri). 

6) În ceea ce priveşte Legea salarizării, aceasta prevede creşteri etapizate până în 2022 pentru toţi bugetarii, cu excepţia celor care au depăşit deja grila stabilită pentru 2022. Deci şi biologii, chimiştii, îngrijitoarele etc. din Sănătate vor creşte, anual, cu 25 % din diferenţa pe care o au de recuperat. Sigur cea mai buna variantă ar fi fost ca toată lumea să crească direct pe grila care se va aplica în 2022, când noi considerăm că sistemul de salarizare va fi perfect echilibrat. Din păcate, bugetul de stat nu permite creşteri salariale mai mari de 12 miliarde anual. Şi în 2017 şi in 2018 s-a aplicat ca şi creştere această suma. O sumă mai mare ar însemna depăşirea deficitului de 3%, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra economiei şi ar însemna şi încălcarea altor reguli impuse de organismele internaţionale. Atât avem, în atât ne încadrăm! Şi... important de reţinut... nimănui nu i-a scăzut salariul, dar in unele cazuri a scăzut venitul ca urmare a reaşezării sporurilor! Legea se referă la salarii, sporurile sunt acordate conform regulamentului, dar cu obligativitatea păstrării anvelopei de sporuri de 30 la suta per ordonator de credite, deci nu per persoana...

7) Nici un angajat din sănătate nu are scăderi de venituri faţă de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Comparaţiile se fac cu lunile precedente, concurând noi cu noi de luna trecută. 

8)Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmpla, din păcate, in continuare, in foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical sa fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar in alte cazuri scade de la 1500 la 1300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor.

9) Am văzut cererea medicilor de a nu se face diferenţe între cei din echipa medicală. Din păcate, bugetul nu îşi permite creşteri mai mari, astfel încât toţi bugetarii să fie trecuţi automat, de acum, la grila din 2022, aşa cum s-a făcut în cazul medicilor şi asistentelor. În acelaşi timp, biologul din Sănătate, spre exemplu, nu poate fi plătit mai mult decât cel din Învăţământ, pentru ca au aceleaşi studii. Ce îi poate diferenţia este sporul din Sănătate.

10) Salariile medicilor sunt, acum, exact cum apar în Programul de Guvernare. Peste 3.600 de euro brut. În unele cazuri, multe chiar, se trece şi de 3.600 de euro net. Nu puteţi aprecia că nu s-ar fi făcut eforturi extraordinare, pentru ca medicul să fie pus pe locul pe care îl merită. În acelaşi timp, creşterea salariilor asistentelor a trebuit să ţină cont nu doar de încercarea de stopare a exodului în ţări cu salarii mai mari, ci şi de realităţile din România, astfel încât salariul unei asistente cu studii medii să nu îl depăşească pe cel al unui profesor cu studii superioare. Chiar dacă, uneori, la venit îl depăşeşte, ca urmare a sporurilor din Sănătate.

11) Ne-am asumat această lege despre care am spus ca încă nu este una perfectă fiindcă abia in 2022 se va aplica efectiv,când toţi vor fi salarizaţi conform grilelor prevăzute in anexe, că este nevoie de o perioadă de echilibrare a sistemului, care, din cauza constrângerilor financiare, va putea să se echilibreze abia peste patru ani. Dar... nu trebuie să uităm că sunt creşteri semnificative, anuale, pentru întreg sistemul bugetar, aşa cum au fost şi în 2017. Dacă ar fi fost o lege simplă, ar fi făcut-o alţii până acum, însă cei care au avut curiozitatea să privească atent deficienţele sistemului nu şi-au asumat nicio modificare, realizând că vor exista nemulţumiri, pentru că este imposibil să nu afectezi măcar 3% dintre salariaţi.

Ca sa concluzionez, regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifica! Dacă legea va fi abrogata, aşa cum promite Orbán ca va face in prima zi de preluare a guvernării, cei care vor plânge după ea vor fi mai mulţi decât cei care o contesta acum!