OFICIAL România intră în procedura de deficit excesiv. Comisia Europeană: Este justificată. Cîţu: Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri, nu ne-am fi aflat aici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România va intra în procedura de deficit excesiv, arată un raport al Comisiei Europene, care susţine că declanşarea este justificată, deoarece ţara noastră nu a răspuns prin acţiuni eficiente la niciuna dintre recomandările trimise bianual de Bruxelles.

Comisia Europeană a adoptat un raport privind România, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care analizează în ce măsură această ţară respectă criteriul deficitului prevăzut de tratat.

Raportul urmăreşte adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depăşeşte valoarea de referinţă de 3% prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 şi 2021.

Mai precis, în data de 10 decembrie 2019, Guvernul a adoptat şi a trimis Parlamentului Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2020-22, cu un obiectiv de deficit de 3,8% din PIB în 2019.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

Potrivit Comisiei Europene, cifra planificată pentru deficitul din 2019 oferă dovezi prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, aşa cum a fost stabilit prin tratat.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

România a ignorat avertismente încă din 2017

Comisia Europeană aminteşte că România a fost sub mai multe proceduri de abatere semnificativă (SDP), sub mecanismul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, încă din primăvara anului 2017.

Ca urmare a abaterii semnificative de către România de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2016, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă în primăvara lui 2017.

De atunci, Consiliul a emis recomandări bianuale la care România nu a răspuns cu o acţiune eficientă, abătându-se în mod semnificativ de la calea de ajustare recomandată. „Autorităţile au făcut derogări în mod sistematic de la normele fiscale naţionale, ceea ce le face în mare măsură ineficiente”, arată raportul.

Cîţu: Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri, nu ne-am fi aflat aici

Raportul Comisiei Europene (CE), prin care este justificată procedura de deficit excesiv, se referă la evoluţia din 2019, iar guvernele PSD au ignorat avertismentele legate de această problemă, în timp ce actualul Guvern va lua măsuri de scădere a deficitului, a spus, vineri, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Cîţu consideră că, dacă guvernele anterioare ar fi luat măsuri, această situaţie ar fi fost evitata.

„Dacă Guvernele PSD ar fi luat măsuri din timp, nu ne-am fi aflat astăzi în această situaţie. Se ştia încă de anul trecut că au crescut dezechilibrele, avertismentele au fost ignorate”, a spus ministrul.

El a spus că actualul Guvern va lua măsuri pentru a corecta această problemă, atât în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, cât şi în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare.

„Îngheţarea valorii indemnizaţiilor pentru demnitari este o măsură deja luată pe partea de cheltuieli. La venituri, sunt măsuri care vor avea rezultate anul viitor. Totodată, sunt multe măsuri legate de ANAF şi de informatizarea ANAF. Să vedem dacă şi în ceea ce priveşte simplificarea Codului fiscal”, a spus Cîţu.

Ministrul a mai spus că nu se poate reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB mai devreme de 2022, deşi CE ar fi dorit asta.

Alte observaţii ale Comisiei Europene

Comisia Europeană mai arată că România a înregistrat un deficit de 2,9% în 2018, care era plănuit să crească la 3,8% în 2019. Instituţia subliniază că acesta este „mult peste şi nici măcar aproape” de valoarea de referinţă de 3% din tratatul UE. De asemenea, depăşirea limitei nu a fost excepţională în scopurile pe care le permite UE şi nici nu rezultă dintr-un eveniment neobişnuit sau dintr-o criză economică severă. Totodată, această valoare nu este nici temporară, în felul în care UE ar permite acest lucru.

Comisia Europeană prognoza pentru România un deficit de 4% în 2019, de 4,9% în 2020 şi de 6,9% în 2021. Acestea se datorează în principal creşterilor semnificative de pensii din vara lui 2019, dar mai ales majorării cu 40% a punctului de pensie planificate pentru septembrie 2020 şi unei noi recalculări a pensiilor programată pentru septembrie 2021.

Mai mult, între decembrie 2019 şi ianuarie 2020 autorităţile au adoptat noi tăieri de taxe (au fost eliminate supraacciza la carburanţi, supraimpozitarea contractelor de muncă part-time, taxele din sectoarele bancar şi energie) şi au dublat alocaţiile (măsură care va intra în vigoare din august 2020).

Datoria publică generală a României este în prezent mult sub valoarea de referinţă de 60% din PIB, situându-se la 34,7% din PIB în 2018. Cu toate acestea, din cauza unui deficit structural ridicat, raportul datorie / PIB este pe o cale ascendentă rapidă. Presupunând că nu va exista o schimbare, se estimează că acesta va depăşi 60% în 2025 şi va depăşi 90% din PIB până în 2030.

În concluzie, raportul Comisiei Europene sugerează că criteriul deficitului definit în tratat ar trebui considerat ca nerespectat şi că, prin urmare, o procedură de deficit excesiv este garantată.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite