Noul acord cu FMI a deraiat înainte de a fi semnat

Noul acord cu FMI a deraiat înainte de a fi semnat

Desen de Vali Ivan

Semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), al patrulea consecutiv din 2009 până acum, este tot mai îndepărtată, după ce instituţia a transmis un comunicat foarte dur la adresa Guvernului, criticat atât în privinţa politicilor fiscale şi salariale, cât şi asupra investiţiilor slabe în infrastructură şi a ineficienţei companiilor de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vizita delegaţiei FMI la Bucureşti s-a încheiat cu un avertisment lansat de partenerii externi, instituţia atrăgând atenţia că România va înregistra anul viitor un deficit bugetar apropiat de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar în 2017 va depăşi acest nivel, dacă Guvernul nu va găsi modalităţi de compensare a reducerilor masive de taxe din noul Cod Fiscal şi a creşterilor salariale. 
 
„Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate - o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital“, a declarat, în comunicat, Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie. FMI recomandă un deficit bugetar de 1,5% din PIB.
 
Guvernul a amânat pentru 2017 implementarea unor măsuri cuprinse în noul Cod Fiscal, dar în anul 2016 va intra în vigoare reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%. La aceasta se adaugă majorarea salariilor în sănătate cu 25% şi în educaţie cu 15%, deja anunţate de către autorităţi, plus cele care vor fi incluse în viitoarea lege a salarizării bugetare.
 

Investiţi, investiţi, investiţi!

 
De asemenea, FMI critică şi faptul că Guvernul nu face investiţii în infrastructură, instituţia arătând că respectarea ţintei de deficit de 1,9% din PIB pe acest an se va face „datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital“. 
Schaechter subliniază că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o „viaţă scurtă“, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente. FMI recomandă şi punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea acestora  şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, cu scopul de a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor.
 

Companiile de stat, nereformate

 
De asemenea, FMI arată cu degetul şi spre sectorul companiilor de stat, unde arată că eforturile de reformare a acestora au fost stopate, instituţia cerând Guvernului să implementeze „în manieră acoperitoare“ guvernanţa corporativă şi să continue programul de listări pe bursă şi de privatizări.
 
„Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a întreprinderilor de stat. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în întreprinderile de stat, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice“, a mai afirmat în comunicat Schaechter.
 

Ponta atacă FMI

 
De partea cealaltă, premierul Victor Ponta a arătat că FMI nu este de acord cu reducerea TVA la 20% şi nu agreează cota de 9% pentru alimente, intrată deja în vigoare de la 1 iunie, şi nici majorările salariale din educaţie şi sănătate. 
 
„După vizita tehnică a delegaţiei FMI există un punct clar de dezacord între Guvernul României şi aceştia - deficitul bugetar pentru anul 2016 şi 2017. FMI susţine că va fi de cca. 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condiţiile în care multe ţări europene, cel mai recent Spania, şi-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)“, a arătat Ponta pe Facebook.
 
El consideră că măsurile în cauză sunt necesare şi sustenabile. Primul-ministru a mai spus că acestea sunt o oportunitate pentru România de a păstra ritmul de creştere şi dezvoltare economică „cel mai rapid din UE“, de creare a noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investiţiilor străine directe, dar şi un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice, Sănătatea şi Educaţia.   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările