Noua lege a minelor va defini o serie de „resurse strategice“. Mai mulţi investitori vor să redeschidă o serie de mine deja închise

Noua lege a minelor va defini o serie de „resurse strategice“. Mai mulţi investitori vor să redeschidă o serie de mine deja închise

Extracţia resurselor minerale este o activitate vitală în economie, dar care a scindat societatea românească anul trecut, atât în privinţa proiectului de la Roşia Montană, cât şi a gazelor de şist

În noua lege a minelor vor fi definite o serie de „resurse strategice“, care vor avea un regim special de exploatare şi valorificare, a declarat astăzi, Sorin Găman, director general adjunct al Direcţiei de resurse minerale din cadrul Ministerului Economiei.

El a mai spus că multe dintre resursele subterane ale României sunt „cantonate“ în cariere miniere închise, care trebuie redeschise.
 
„Am închis 550 de mine în ultimii ani, din cauza ineficienţelor economice şi tehnologiilor învechite, dar tehnologiile au avansat. Sunt mulţi care vor să investească în acest domeniu. Noua lege a minelor va prevede şi redeschiderea unor mine. Credem că noua lege trebuie aprobată în regim de urgenţă, pentru că multe resurse ale României sunt în mine închise, halde de steril şi iazuri de decantare“, a spus Găman într-o conferinţă de profil.
 
„Încercăm să corectăm ce în 11 ani s-a schimbat la nivel intern şi european, credeam că asta este prioritar“, a mai spus Găman.
 
De asemenea, noua lege a minelor va conţine prevederi prin care exploatările miniere vor trebui să ţină cont de interesele comunităţilor locale.
 
Legea Minelor, proiectul de extracţie a aurului de la Roşia Montană şi bătăile de la Pungeşti împotriva gazelor de şist au scindat puternic societatea românească anul trecut.
Inclusiv coaliţia de guvernare de atunci, USL, a avut poziţii divergente în interiorul ei, PSD sprijinind exploatările, iar PNL opunându-se. 
 
Mai puteţi citi:
 
Chevron continuă expansiunea în judeţul Vaslui în ciuda mişcării de rezistenţă a populaţiei. După Pungeşti, vor fi montate sonde şi în comuna Puieşti.
 
Solicitarea companiei Chevron către Consiliul Local Pungeşti de a emite o hotărâre prin care să se dispună securizarea tuturor fântânilor din zona perimetrului sondei de exploatare a gazelor de şist a reaprins spiritele între protestatari şi administraţia locală.
 
Situaţia a devenit din nou explozivă la Pungeşti, unde zeci de localnici au ieşit noaptea trecută în stradă, încercând să blocheze accesul camioanelor care transportau componentele sondei ce urmează a fi amplasată în perimetrul Siliştea. Sătenii au încercat sa incendieze unul dintre camioane. Jandarmeria a suplimentat forţele de ordine în zonă.
 
Preşedintele României a avut astăzi o întâlnire, la Palatul Cotroceni, cu Derek Magness, director general al Chevron Europe Exploration and Production, care a prezentat stadiul dezvoltării proiectului în România şi perspectivele pentru evaluarea cantităţilor de gaze de şist existente în ţara noastră.
 
Un amendament care prevede dreptul de preemţiune pentru stat asupra producţiei rezultate din exploatarea resurselor naturale a fost adoptat luni de Comisiile de Industrii şi Administraţie din Cameră în cadrul Legii Minelor, informează Mediafax.
 
Peste 40 de activişti ai asociaţiei Greenpeace, veniţi în România din zece ţări, au escaladat, luni dimineaţă, gardul Palatului Parlamentului pentru a săpa în mod simbolic după aur, în semn de protest faţă de exploatarea cu cianuri. Activiştii au fost duşi pe rând la secţiile de Poliţie şi amendaţi. În acest timp, forma adusă la zi a Legii Minelor a trecut de comisii.
 
PSD optează pentru un vot de respingere a proiectului Guvernului privind exploatarea de la Roşia Montană, alături de PNL, la nivelul comisiei parlamentare speciale, cu condiţia ca liberalii să-şi pună semnătura pe un nou proiect de lege, au declarat, pentru Mediafax, surse din USL.
 
Reprezentanţii Gabriel Resources, acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation, nu cred că proiectul minier din Munţii Apuseni ar mai putea fi aprobat în acest an datorită campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Directorul general Jonathan Henry a spus, potrivit cotidianului britanic Daily Telegraph, că ”ar fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în anul 2014”.
 
Crin Antonescu, preşedintele PNL, a declarat că aşteaptă de la Teodor Atanasiu, propus pentru funcţia de ministru al Economiei, să construiască rapid, împreună cu premierul şi viitorul ministrul de Finanţe, Eugen Nicolăescu, soluţii pentru Roşia Montană şi pentru regimul exploatărilor.
 
Pe 6 februarie 2014, se împlinesc 1883 de ani de existenţă a Roşiei Montane, cea mai veche localitate minieră din România şi al cărei nume latin, Alburnus Maior, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII datată 6 februarie 131.
 
În timp ce majoritatea bucureştenilor s-au plâns de multe mese bogate în carne ori de prea multe petreceri, Alexandru Popescu şi-a petrecut sărbătorile departe de ai lui, într-o formă extremă de protest, pe bordurile din faţa Teatrului Naţional din Capitală: făcând greva foamei. Astăzi, după 22 de zile fără mâncare, bărbatul a anunţat că renunţă la grevă din pricina unor probleme medicale.
 
Demonstranţii constănţeni care au celebrat în stradă împlinirea a 24 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 au colindat duminică, 22 decembrie, sediul local al companiei Chevron. Militanţii manifestează în fiecare duminică împotriva exploatărilor industriale care vizează resursele naturale ale ţării: gazele de şist şi aurul.
 
Mai mulţi bucureşti au anunţat că protestele vor continua şi astăzi în Capitală, când vor ieşi în stradă să-şi strige nemulţumirea faţă de problemele care îi supără, după cum spun ei.
 
Compania “Roşia Montană Gold Corporation” anunţă într-un comunicat de presă că a decis să îl dea în judecată pe fostul director general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, pentru “afirmaţii false şi defăimătoare”. Reprezentanţii RMGC consideră că acesta a făcut acuzaţii nefondate în faţa comisiei parlamentare speciale şi solicită despăgubiri de 100 de lei.
 
„Adevărul” a intrat în posesia documentului prin care arheologi britanici de la Universităţile Oxford şi Leicester confirmă autenticitatea raportului întocmit în 2010, la cererea Ministerului Culturii. Documentul arată că zona Roşia Montană are potenţial de a deveni sit UNESCO şi că ar trebui conservată. Specialiştii susţin că acest raport poate opri exploatarea de la Roşia Montană.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: