Noi taxe pentru a compensa costurile pandemiei

UE ia în calcul să impună noi taxe FOTO Facebook

Bruxelles-ul va solicita noi taxe de mediu şi taxe corporative, în contextul în care caută modalităţi inovatoare de a finanţa datoriile de 500 de miliarde de euro care se vor naşte din planul de recuperare post-coronavirus, scrie Financial Times.

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen va dezvălui în această săptămână planurile prin care UE va sprijini economiile naţionale devastate de criză, urmând ca Bruxelles să se împrumute pe pieţele de capital la preţuri mici şi apoi să transfere banii mai departe către statele membre.

Planul de recuperare este aşteptat cu nerăbdare de ţări precum Italia şi Spania, care au fost lovite atât pe plan economic, cât şi pe plan medical de criza Covid-19. Acest plan ar implica un fond de recuperare, prin care banii să meargă în mare parte către ţările cel mai grav afectate. Cu toate acestea, există critici faţă de acest mecanism din partea unor ţări precum Ţările de Jos, Austria, Danemarca şi Suedia, care preferă împrumuturile.

Diplomaţii UE consideră că Bruxelles-ul trebuie să găsească modalităţi de a rambursa datoria în următorii ani fără a goli conturile Uniunii. Persoane familiarizate cu propunerile Comisiei, care urmează să fie publicate miercuri, au spus că răspunsul preşedintei von der Leyen va include o „amplă vânătoare” pentru surse de venituri noi, cunoscute în jargonul UE ca „resurse proprii”, care ar putea însemna zeci de miliarde de euro pe an.

Printre idei se regăseşte o nouă taxă la nivelul UE pe deşeurile de plastic. Liderii UE au discutat ideea în februarie, la un summit cu privire la următorul buget de şapte ani al Uniunii, după ce aceasta a fost adusă în discuţie de către Comisie în anul 2018. Bruxelles-ul a estimat că ar putea strânge 7 miliarde de euro pe an din această taxă.

Von der Leyen va sugera, de asemenea, ca Bruxelles-ului să i se permită să utilizeze veniturile rezultate din reformele de pe piaţa carbonului din UE, cunoscut sub numele de sistem de comercializare a emisiilor. Sistemul, care permite companiilor să cumpere şi să vândă autorizaţii pentru a emite CO2, ar putea aduce aproximativ 10 miliarde de euro pe an la bugetul UE, conform estimărilor preliminare.

De asemenea, UE speră să mai obţină un beneficiu financiar în urma impunerii unei taxe pe anumite produse industriale cu o amprentă de carbon mare importate din afara blocului comunitar. Estimările sugerează că schema, extrem de complexă, dar şi extrem de controversată, ar putea aduce între 5 şi 14 miliarde de euro, în funcţie de cum va arăta în cele din urmă.

Totodată, Comisia ia în calcul o nouă taxă pentru companiile care beneficiază de piaţa unică, care ar putea aduce aproximativ 10 miliarde de euro pe an în contul UE. Un impozit pe marile companii digitale precum Facebook şi Google ar putea genera aproximativ 1 miliard de euro pe an dacă ar fi aprobat, conform estimărilor preliminare.

Deşi aceste idei s-ar putea dovedi controversate, ele ar putea fi modalitate de a aduce noi venituri şi de a plăti datoriile fără a copleşi bugetul UE sau fără a fi necesar ca Bruxelles să solicite mai mulţi bani din partea statelor membre.

Dacă Bruxelles-ul ar câştiga sprijinul statelor membre pentru oricare dintre propunerile sale, acestea ar fi primele noi fluxuri de venituri la nivelul întregii UE care vor fi direcţionate către „cuferele” blocului comunitar de la instituirea taxei pe valoarea adăugată.

Sursele existente de venituri directe la bugetul UE includ o parte din încasările TVA şi taxele vamale. În trecut, UE a mai primit o sumă de bani dintr-o taxă asupra supraproducţiei de zahăr.