Noi reguli pentru vânzarea de terenuri agricole. Cum vrea Guvernul să limiteze asaltul străinilor pe ogoarele patriei

Noi reguli pentru vânzarea de terenuri agricole. Cum vrea Guvernul să limiteze asaltul străinilor pe ogoarele patriei

România are 8,3 milioane de hectare de teren arabil pe care se bat străinii  FOTO Adevărul

Cetăţenii străini care vor să cumpere terenuri agricole în România vor trebui să facă dovada că au pregătire în domeniul agricol, că realizează venituri din agricultură, că desfăşoară activităţi curente în acest domeniu, dar şi că îndeplinesc alte condiţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Propunerile sunt incluse de Ministerul Agriculturii în proiectul de modificare a Legii 17/2014 astfel încât vânzarea de terenuri agricole către străini să se desfăşoare după proceduri noi de avizare.
 
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a arătat că persoanele fizice vor putea achiziţiona terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare.
 

Investitor cu istoric de fermier

Ministrul a mai afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la nivel european. De exemplu, pentru firme va trebui dovedit că acţionarii au domiciliul în România. „Societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu, cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare“, a mai spus Irimescu, la sesiunea online „De vorbă cu ministrul tău“.
 
De asemenea, ministrul a anunţat că vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin cinci ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. „Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România“, a adăugat Irimescu. De asemenea, Totodată, viitorii investitori vor trebui să aibă studii în domeniu şi vor fi forţaţi să păstreze destinaţia terenului cel puţin 10 ani.
 
Proiectul ar putea include şi obligaţia de a fi prezentată şi dovada unui istoric de cel puţin cinci ani în relaţia cu Fiscul, după model german. Scopul acestei obligaţii va fi de a demonstra „buna intenţie“ a cumpărătorului, prin faptul că a fost contribuabil la buget minimum cinci ani.
 
Ne trezim că ne uităm la pământ şi ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e. - Klaus Iohannis, preşedintele României
 

Iohannis, îngrijorat

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt străini, proporţie care îl îngrijorează şi consideră că este nevoie de o altă legislaţie, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempţiune pentru stat şi pentru comunitate. „De importanţă extraordinar de mare pentru România, cine e proprietarul pământului din România? Cel puţin, în momentul de faţă, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (Achim Irimescu - n.r.), că proprietarul a 30% din terenul agricol din România sunt alţii decât românii. E, pe mine, personal, această proporţie mă îngrijorează“, a spus preşedintele. Preşedintele a subliniat că „nu se poate merge la infinit aşa“, cu ritmul de cumpărare al terenului de către străini. „Ne trezim că ne uităm la pământ şi ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e“, a arătat el.
 
România are o suprafaţă agricolă utilizată de 13,3 milioane de hectare, reprezentând 55,8% din teritoriul României, din care cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate este arabilă şi anume 8,3 milioane de hectare. Din suprafaţa terenului agricol, peste un milion de hectare de teren arabil, circa 10%, este deţinut de cetăţeni străini (italieni - 23,4%, nemţi - 15,5%, arabi - 10%, unguri - 8,2%, spanioli - 6,2%, austrieci - 6,1%, danezi - 4,5%, olandezi, greci, turci, precum şi a multinaţionalelor precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.), potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar şi care a ajuns la aceste rezultate analizând rapoartele notariale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările